1. [DEX '09] ACUZAȚIE, acuzații, s. f. Acuzare, învinuire, învinovățire. – Din fr. accusation, lat. accusatio.
2. [MDA2] acuzație sf [At: DA / V: (înv) ~țiune / Pl: ~ii / E: fr accusation, lat accusatio] 1 Acuzare (1). 2 (Înv) Acuzare (3).
3. [DLRLC] ACUZAȚIE, acuzații, s. f. Acuzare, învinovățire. – Pronunțat: -ți-e.
4. [DLRM] ACUZAȚIE, acuzații, s. f. Acuzare, învinuire. – Fr. accusation (lat. lit. accusatio, -onis).
5. [DN] ACUZAȚIE s.f. Acuzare, învinuire, învinovățire. [Gen. -iei, var. acuzațiune s.f. / cf. fr. accusation, lat. accusatio].
6. [MDN '00] ACUZAȚIE s. f. acuzare. (< fr. accusation, lat. accusatio)
7. [MDA2] acuzațiune sf vz acuzație
8. [CADE] *ACUZAȚIUNE, *ACUZAȚIE sf. ⚖️ Învinovățire [fr. < lat.].
9. [DN] ACUZAȚIUNE s.f. v. acuzație.
10. [Șăineanu, ed. VI] acuzați(un)e f. fapta de a acuza; învinovățire, pâră.
11. [Scriban] *acuzațiúne f. (lat. accusátio, -ónis). Acțiunea de a acuza. Dare în judecată. Învinovățire. – Și -áție și -áre.
12. [DOOM 3] acuzație (desp. -ți-e) s. f., art. acuzația (desp. -ți-a), g.-d. art. acuzației; pl. acuzații, art. acuzațiile (desp. -ți-i-)
13. [DOOM 2] acuzație (-ți-e) s. f., art. acuzația (-ți-a), g.-d. art. acuzației; pl. acuzații, art. acuzațiile (-ți-i-)
14. [MDO] acuzație
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL