Definiție și ce înseamnă acuplare

1. [DEX '09] ACUPLARE s. f. Acțiunea de a acupla. – V. acupla.

2. [MDA2] acuplare sf [At: SOARE, MAȘ. 16 / Pl: ~lări / E: acupla] 1 Legătură realizată între două elemente ale unui sistem tehnic Si: acuplaj, acuplat, cuplaj, cuplare (1). 2 (Rar; fig; d. oameni) Cuplare. 3 (D. oameni) Contact sexual.

3. [DLRLC] ACUPLARE s. f. Cuplare.

4. [DLRM] ACUPLARE s. f. Acțiunea de a acupla.

5. [DN] ACUPLARE s.f. Acțiunea de a acupla. [< acupla].

6. [DEX '09] ACUPLA, acuplez, vb. I. Tranz. (Tehn.) A cupla. – Din fr. accoupler.

7. [DEX '09] CUPLA, cuplez, vb. I. Tranz. (Tehn.) A lega, a reuni două sau mai multe elemente într-un sistem pentru a face posibil un transfer de energie între acestea; a acupla. ♦ Refl. recipr. Fig. (Despre oameni) A forma un cuplu, o pereche. – Din fr. coupler.

8. [DEX '09] CUPLARE, cuplări, s. f. Acțiunea de a (se) cupla și rezultatul ei. – V. cupla.

9. [MDA2] acupla [At: DA ms / Pzi: ~lez / E: accoupler] 1 vt A realiza o legătură între două elemente ale unui sistem tehnic Si: a cupla. 2 vr (Fig; d. oameni) A forma un cuplu, o pereche Si: a se cupla. 3 vr (D. oameni) A avea relații sexuale.

10. [MDA2] cupla [At: IOANOVICI, TEHN. 170 / Pzi: ~lez / E: fr coupler] 1 vt (Teh) A reuni două (sau mai multe) elemente într-un sistem pentru a face posibil un transfer de energie între acestea Si: acupla. 2 vrr (D. oameni) A forma un cuplu. 3 vrr (Fam; pex) A avea relații sexuale. 4-5 vtr A (se) instala două telefoane fixe pe aceeași linie.

11. [MDA2] cuplare sf [At: IONESCU-MUSCEL, ȚES. 71 / Pl: ~lări / E: cupla] 1 Cuplaj (1). 2 Formare a unui cuplu (4) Si: cuplat1 (2). 3 (Fam; pex) întreținere de relații sexuale Si: cuplat1 (3). 4 Cuplaj (4).

12. [CADE] * CUPLA (-plez) vb. tr. 🚝 A lega între ele două vagoane sau un vagon cu locomotiva [fr.].

13. [DEX '98] CUPLARE, cuplări, s. f. Acțiunea de a cupla și rezultatul ei. – V. cupla.

14. [DLRLC] ACUPLA, acuplez, vb. I. Tranz. A cupla.

15. [DLRLC] CUPLA, cuplez, vb. I Tranz. A lega, a reuni două sau mai multe elemente (ale unui sistem tehnic, vehicule etc.) într-un sistem care acționează sau este acționat în mod solidar și simultan. – Variantă: acupla vb. I.

16. [DLRLC] CUPLARE, cuplări, s. f. Acțiunea de a cupla. Cuplarea locomotivei cu tenderul. Cuplarea vagonetelor. – Variantă: acuplare s. f.

17. [DLRM] ACUPLA, acuplez, vb. I. Tranz. A cupla. – Fr. accoupler.

18. [DLRM] CUPLARE, cuplări, s. f. Acțiunea de a cupla și rezultatul ei.

19. [DN] ACUPLA vb. I. tr. 1. a cupla. 2. tr., refl. A (se) împerechea. [< fr. accoupler].

20. [DN] CUPLA vb. I. tr. A lega, a uni, a face un cuplu din vehicule, din mai multe elemente ale unui sistem tehnic etc. [< fr. coupler].

21. [DN] CUPLARE s.f. Acțiunea de a cupla și rezultatul ei; legare, unire. [< cupla].

22. [MDN '00] ACUPLA vb. I. tr. a cupla. II. tr., refl. a (se) împerechea. (< fr. accoupler)

23. [MDN '00] CUPLA vb. 1. tr. a lega, a uni, a face un cuplu din vehicule, din mai multe elemente ale unui sistem tehnic etc. II. refl. (despre oameni) a forma un cuplu. (< fr. coupler)

24. [DOOM 3] acuplare (desp. -cu-pla-) s. f., g.-d. art. acuplării

25. [DOOM 2] acuplare (-cu-pla) s. f., g.-d. art. acuplării

26. [DOOM 3] acupla (a ~) (desp. -cu-pla) vb., ind. prez. 1 sg. acuplez, 3 acuplează; conj. prez. 1 sg. să acuplez, 3 să acupleze

27. [DOOM 3] cupla (a ~) (desp. cu-pla) vb., ind. prez. 1 sg. cuplez, 3 cuplează; conj. prez. 1 sg. să cuplez, 3 să cupleze

28. [DOOM 3] cuplare (desp. cu-pla-) s. f., g.-d. art. cuplării; pl. cuplări

29. [DOOM 2] acupla (a ~) (-cu-pla) vb., ind. prez. 3 acuplează

30. [DOOM 2] cupla (a ~) (cu-pla) vb., ind. prez. 3 cuplează

31. [DOOM 2] cuplare (cu-pla-) s. f., g.-d. art. cuplării; pl. cuplări

32. [DE] CUPLÁRE (< fr.) s. f. Realizare a unei legături între două elemente ale unui sistem tehnic prin cuplaje, resorturi, legături electrice etc., pentru a face posibil un transfer de energie între acestea. ♦ (CHIM.) Reacție de c. = reacție între un diazo-derivat și o amină sau un fenol, care stă la baza preparării coloranților azoici.

33. [Argou] cupla, cuplez I v. t. a trage la măsea. II. v. r. a începe o relație amoroasă.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] CREDENȚ, credențuri, s. n. (Reg.) Bufet. – Din germ. Kredenz. 2. [MDA2] […]
1. [MDA2] credențar sm [At: LB / V: ~iu, ~dințar, ~dințariu / Pl: ~i / […]
1. [MDA2] credențional sn [At: DA / Pl: ~e / E: nct] (Înv) 1 Document […]
1. [MDA2] credeu sms [At: DA / E: cred + deu(m)] (Înv) Crez. 2. [D.Religios] […]
1. [DEX '09] CREDIBILITATE s. f. Însușire a unui lucru de a putea fi crezut. […]
1. [DOOM 3] +credibiliza (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. credibilizez, 3 credibilizează; conj. […]
1. [DEX '09] CREDINCER, credinceri, s. m. (Înv.) Om de încredere (la Curtea domnească); slujbaș […]
1. [MDA2] credincioșie sf [At: ȘINCAI, HR. I, 375/6 / Pl: ~ii / E: credincios […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro