1. [DRAM 2021] acățăli, acățălesc, v.r. (reg.) A se agăța, a se prinde (de ceva): „Șî cu câlț te-oi pârjoli, / Șî-n fața lui Ion nu ti-i mai acățăli” (Ștețco, 1990: 74). – Din acăța + suf. -ăli (Frățilă).
2. [DRAM 2015] acățăli, acățălesc, vb. refl. – (reg.) A se agăța, a se prinde (de ceva): „Șî cu câlț te-oi pârjoli, / Șî-n fața lui Ion nu ti-i mai acățăli” (Ștețco, 1990: 74; Borșa). – Din acăța + suf. -ăli (Frățilă).
3. [DRAM] acățăli, acățălesc, vb. refl. – A se acăța, a se agăța, a se prinde (de ceva): „Șî cu câlț te-oi pârjoli, / Șî-n fața lui Ion nu ti-i mai acățăli” (Ștețco 1990: 74; Borșa). – Din acățele „cârcei la vița-de-vie” (< acăța + -el).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL