1. [DEX '09] ABSORBIRE, absorbiri, s. f. Acțiunea de a absorbi și rezultatul ei. – V. absorbi.
2. [MDA2] absorbire sf [At: MDA ms / Pl: ~iri / E: absorbi] 1 Încorporare. 2 Interesare. 3 Preocupare.
3. [CADE] *ABSORBIRE, *ABSORPȚIUNE, *ABSORPȚIE sf. Faptul de a absorbi [fr.].
4. [DLRLC] ABSORBIRE, absorbiri, s. f. Acțiunea de a absorbi. Sugativa servește la absorbirea cernelii.
5. [DLRM] ABSORBIRE, absorbiri, s. f. Acțiunea de a absorbi.
6. [DN] ABSORBIRE s.f. Acțiunea de a absorbi; absorbție. [< absorbi].
7. [Șăineanu, ed. VI] absorbire f. V. absorpțiune.
8. [DEX '09] ABSORBI, absorb, vb. IV. Tranz. 1. A suge, a înghiți, a încorpora o substanță etc. ♦ A reține o parte din particulele sau din energia radiantă care cade pe un corp. 2. Fig. A preocupa în mod intens; a captiva. – Din fr. absorber (după sorbi).
9. [MDA2] absorbi vt [At: BĂLCESCU, M. V. 12 / Pzi: absorb / E: lat absorbere d. sorbi] 1 (C.i. substanțe) A încorpora (în întregime). 2 (Fig) A interesa în cel mai înalt grad. 3 (Fig) A preocupa în cel mai înalt grad.
10. [CADE] *ABSOARBE... = ABSORBI...
11. [CADE] *ABSORBI (-sorb) vb. tr. 1 A primi, a lăsa să pătrundă în sine o substanță lichidă sau gazoasă, a suge, a înghiți: buretele absoarbe apa; sarea absoarbe umezeala din aer ¶ 2 Fig. A ocupa cu totul pe cineva, a cuprinde cu totul mintea cuiva: politica din afară mi-a absorbit toate gîndurile (I.-GH.) [fr. < lat.].
12. [CADE] *ABSORPȚIUNE 👉 ABSORBIRE.
13. [DLRLC] ABSORBI, absorb, vb. IV. Tranz. (Cu privire la substanțe, la materii) A suge, a înghiți. Pămîntul absoarbe apa. ♦ A îngloba, a face să dispară în masa corpului absorbant. Boierii dar, împreună cu clerul, căutară mereu... prin proprietățile lor mari a absorbi proprietățile mici. BĂLCESCU, O. II 15. ♦ A suge printr-o mișcare aspiratoare. Absoarbe prin pipetă. ♦ Fig. A capta, a captiva, a ocupa, a preocupa. Elevii au fost absorbiți de pregătirea examenelor.
14. [DLRM] ABSORBI, absorb, vb. IV. Tranz. A suge, a înghiți, a încorpora o substanță etc. ♦ A reține energia radiantă care cade pe un corp. ♦ Fig. A preocupa; a captiva. – Fr. absorber (după sorbi).
15. [DN] ABSORBI vb. IV. tr. 1. A se îmbiba de..., a suge, a trage; a înghiți. 2. (Fig.) A preocupa, a cuprinde mintea, gîndurile cuiva. [< fr. absorber, cf. lat. absorbere].
16. [MDN '00] absorbi vb. I. tr. 1. a se îmbiba, a suge, a încorpora ceva. 2. a prelua cunoștințe, idei, elemente specifice etc., asimilându-le în propria structură. 3. (fig.) a preocupa intens. II. refl. (fig.) a se cufunda în gânduri (< fr. absorber, lat. absorbere)
17. [DLRC] absorbi, absorb vb. IV. Tr. 1. A încorpora (un gaz, un lichid). 2. (Fig.) A interesa foarte mult pe cineva; a preocupa.
18. [Șăineanu, ed. VI] absorbì v. 1. a înghiți: pământul absoarbe apa ploilor; 2. fig. a consuma cu totul: procesul îi absorbi întreaga avere; 3. a ocupa cu totul pe cineva: politica îl absoarbe.
19. [Scriban] *absórb, a -i v. tr. (lat. absorbére, fr. absorber. – Absoarbe, să absoarbă. V. sorb 3). Sug: nisipu absoarbe apa. Neutralizez: negru absoarbe lumina. Beaŭ, mănînc. Fig. Ocup mult: politica-l absoarbe. Consum: luxu absoarbe averea. V. refl. Mă cufund, mă adîncesc: a te absorbi în meditațiune.
20. [DOOM 3] absorbire s. f., g.-d. art. absorbirii; pl. absorbiri
21. [DOOM 2] absorbire (încorporare) s. f., g.-d. art. absorbirii; pl. absorbiri
22. [DOOM 3] absorbi (a ~) (a încorpora) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. absorb, 3 sg. absoarbe, imperf. 1 absorbeam; conj. prez. 1 sg. să absorb, 3 să absoarbă, imper. 2 sg. afirm. absoarbe
23. [DOOM 2] absorbi (a ~) (a încorpora) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. absorb, imperf. 3 sg. absorbea; conj. prez. 3 să absoarbă
24. [MDO] absorbi
25. [DER] absorbi (absorb, absorbit) vb. – 1. A suge, a înghiți, a se îmbiba. – 2. A preocupa. < Fr. absorber, cf. sorbi. – Der. absorbant, adj.; absorbitor, adj.; absorpțiune, s. f., din fr.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL