1. [DEX '09] ABANDONARE, abandonări, s. f. Acțiunea de a abandona; părăsire. – V. abandona.
2. [MDA2] abandonare sf [At: COD. PEN. R. P. R. 479 / Pl: ~nări / E: abandona] 1-4 Abandon (1-4).
3. [DEXI] abandonáre s.f. 1 Părăsire. Abandonarea familiei. ♦ spec. Părăsire a unei nave aflate în pericol de scufundare. Echipajul a hotărît abandonarea navei. 2 Renunțare. Abandonarea unui proiect. 3 (filos.) Idee centrală în filosofia existențialiștilor atei, prin care se susține că omul este aruncat în lume. • pl. -ări. /v. abandona.
4. [DLRLC] ABANDONARE, abandonări, s. f. Acțiunea de a abandona; părăsire.
5. [DLRM] ABANDONARE, abandonări, s. f. Acțiunea de a abandona; părăsire, renunțare.
6. [DN] ABANDONARE s.f. Acțiunea de a abandona; părăsire, renunțare. [< abandona].
7. [DEX '09] ABANDONA, abandonez, vb. I. 1. Tranz. A părăsi pe cineva (lăsându-l fără sprijin sau ajutor); a renunța la ceva. ♦ Refl. Fig. A se lăsa cuprins, în mod exagerat, de un sentiment, de o emoție, de anumite preocupări. 2. Tranz. și intranz. A renunța la continuarea participării la o întrecere sportivă. – Din fr. abandonner.
8. [MDA2] abandona [At: I. PANȚU, C. 287 / Pzi: ~nez / E: fr abandonner, it abbandonare] 1 vi A renunța la ceva. 2 vi (D. sportivi) A renunța la continuarea probei în care este angajat. 3 vt (C.i. persoane față de care cineva are obligația legală de a le întreține) A părăsi.
9. [DEXI] abandoná vb. I. 1 tr. A părăsi pe cineva sau ceva. ♦ (jur.; compl. indică copii, persoane asistate etc.) A părăsi pe cineva, lăsîndu-l fără sprijin sau ajutor. Legea (penală) pedepsește pe cel care își abandonează copiii (sau membrii familiei față de care are obligații de întreținere). 2 tr. A renunța la ceva. Nemulțumit de desfășurarea lucrărilor, a abandonat proiectul. 3 tr., intr. A renunța la participarea sau la continuarea participării la o probă sportivă. 4 tr. A părăsi ceva în situații de forță majoră; a pleca, a se îndepărta, a părăsi ceva care este sau poate fi considerat periculos. Echipajul a abandonat nava. 5 refl. fig. A se lăsa pradă unui sentiment, unei emoții, a se adînci în anumite preocupări. S-a abandonat în vîltoarea plăcerilor. • prez.ind. -ez. / <fr. abandonner <à bandon „în puterea cuiva”.
10. [CADE] *ABANDONA (-on, -onez) vb. tr. A părăsi, a lăsa în părăsire, în voia întîmplării: am abandonat proiectul de călătorie; a fost o mamă rea, și-a abandonat copiii [fr.].
11. [DEX '98] ABANDONA, abandonez, vb. I. 1. Tranz. A părăsi pe cineva (lăsându-l fără sprijin sau ajutor); a renunța la ceva. 2. Tranz. și intranz. A renunța la continuarea participării la o întrecere sportivă. – Din fr. abandonner.
12. [DLRLC] ABANDONA, abandonez, vb. I. Tranz. (Cu privire la persoane) A părăsi, a lăsa în voia soartei, a lăsa fără sprijin sau ajutor. Legea pedepsește pe cel care-și abandonează familia. ♦ (Cu privire la acțiuni, la planuri, etc.) A înceta să se ocupe de..., a renunța la..., a părăsi. Pictorul a abandonat lucrarea concepută pe un plan prea vast. ♦ Intranz. A se retrage dintr-o competiție sportivă înainte de terminarea ei.
13. [DLRM] ABANDONA, abandonez, vb. I. Tranz. A părăsi pe cineva (lăsîndu-l fără sprijin sau ajutor); a renunța la ceva. ♦ Intranz. A renunța la continuarea probei, într-o întrecere sportivă. – Fr. abandonner.
14. [DN] ABANDONA vb. I. tr. A părăsi, a renunța definitiv la ceva. ♦ A neglija, a lăsa în voia, în puterea... ♦ refl. A se lăsa pradă (bucuriei etc.) ♦ intr. A se retrage, a părăsi (o competiție sportivă, o întrecere etc.). [< fr. abandonner].
15. [MDN '00] abandona vb. I. tr. a părăsi, a renunța definitiv la ceva. ♦ a neglija, a lăsa în voia... II. refl. a se lăsa pradă unui sentiment, unei emoții. III. intr. a se retrage dintr-o competiție. (< fr. abandonner)
16. [DLRC] abandona, abandonez vb. I. 1. Tr. A părăsi pe cineva (familia, copiii) lăsîndu-l fără sprijin. 2. Tr. și intr. A renunța la ceva; a se retrage dintr-o întrecere sportivă.
17. [Scriban] *abandonéz v. tr. (fr. abandonner). Barb. Părăsesc. Cedez un lucru.
18. [DOOM 3] abandonare s. f., g.-d. art. abandonării; pl. abandonări
19. [DOOM 2] abandonare s. f., g.-d. art. abandonării; pl. abandonări
20. [DOOM 3] abandona (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. abandonez, 3 abandonează; conj. prez. 1 sg. să abandonez, 3 să abandoneze
21. [DOOM 2] abandona (a ~) vb., ind. prez. 3 abandonează
22. [GTA] ABANDONAREA AERONAVEI măsură luată în cazul apariției unei avarii care periclitează siguranța echipajului.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL