1. [DEX '09] ABANDON, abandonuri, s. n. 1. Părăsire împotriva regulilor morale și a obligațiilor materiale a copiilor, a familiei etc. 2. Părăsire a unui bun sau renunțare la un drept. 3. Renunțare la continuarea participării într-o probă sportivă. – Din fr. abandon.
2. [MDA2] abandon sn [At: I. PANȚU, C. 287 / Pl: ~uri / E: fr abandon, it abbandono] 1 Renunțare la ceva. 2 (Spc; Spt) Renunțare a unui concurent la continuarea probei în care este angajat. 3-4 (Jur; îs) ~ de familie Părăsirea familiei, mai ales a copiilor, de către persoana care are obligația legală de întreținere.
3. [DEXI] abandón s.n. 1 (jur.) Părăsire a copiilor, a familiei etc. de către persoana care are obligația legală de întreținere. Abandonul de minori intră sub incidența penală. 2 Renunțare la un bun sau la un drept. Au rămas fără case, nu în urma unui abandon, ci prin abuzurile unor legi nedrepte. 3 Renunțare a unui concurent la participarea sau la continuarea participării într-o probă sportivă. 4 Părăsire a unei nave aflate în pericol de scufundare. • pl. -uri. / <fr. abandon.
4. [CADE] *ABANDON (pl. -onuri) sn. ⚖️ Actul prin care cel asigurat părăsește pe seama asigurătorului proprietatea lucrurilor asigurate și cere toată suma tocmită pentru asigurare (COD.-CIV.) (COD.-COM.) [fr.].
5. [DLRLC] ABANDON s. n. (Jur.; franțuzism) Renunțare la un bun sau la un drept. Abandonul mărfurilor asigurate. ♦ Părăsire, abandonare de către cineva a copiilor sau a familiei care cădeau în sarcina sa. ♦ Părăsirea unei competiții sportive de către un concurent.
6. [DLRM] ABANDON s. n. Renunțare la un bun sau la un drept. ♦ Părăsire de către cineva a copiilor sau a familiei. ♦ Renunțarea unui concurent la continuarea probei, într-o întrecere sportivă. – Fr. abandon.
7. [DN] ABANDON s.n. Renunțare definitivă, părăsire fără intenția de a reveni la ceva. ♦ (Sport) Renunțare a unui concurent la continuarea probei în care este angajat. ◊ Abandon familial = părăsire a copiilor sau a familiei. [Pl. -nuri. / < fr. abandon].
8. [MDN '00] abandon s. n. părăsire, renunțare. ◊ ~ familial = părăsire a copiilor, a familiei. ♦ (sport) retragere dintr-o competiție. (< fr. abandon)
9. [DLRC] abandon, abandonuri, s.n. Faptul de a abandona, părăsire; renunțare.
10. [Scriban] *abandón n., pl. urĭ (fr. abandon). Barb. Jur. Părăsire. Cedarea unuĭ lucru.
11. [DOOM 3] abandon s. n., pl. abandonuri
12. [DOOM 2] abandon s. n., pl. abandonuri
13. [DE] ABANDON (< fr.) s. n. 1. Faptul de a renunța la ceva, de a părăsi ceva sau pe cineva. ♦ A. de familie = infracțiune care constă în săvîrșirea de către persoana care are obligația legală de întreținere, față de cei îndreptățiți la aceasta, a uneia din următoarele fapte: a) părăsirea, alungarea sau lăsarea fără ajutor, expunîndu-l la suferințe fizice și morale; b) neîndeplinirea cu rea-credință a obligației de întreținere prevăzută prin lege; c) neplata cu rea-credință a pensiei de întreținere stabilită pe cale judecătorească. ♦ A. economic = părăsirea unor bunuri materiale proprietate particulară, obștească sau de stat (ex.: părăsirea navelor naufragiate care după o anumită perioadă intră în proprietatea statului în ale cărui ape terit. au fost abandonate). 2. (SPORT) Renunțare a unui concurent de a continua participarea la o probă în care este angajat.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL