Forma corectă este "neexistent".
Neexistent este un termen corect în limba română pentru a descrie ceva care nu există sau care este lipsit de existență. Este format din prefixul "ne-" (care indică negația) și radicalul "existent", rezultând într-un cuvânt care denotă absența existenței.
Inexistent este o variantă acceptată, dar mai puțin frecventă, a aceluiași concept. Este format din prefixul "in-" (care de asemenea indică negația) și radicalul "existent".
Cele două forme, "neexistent" și "inexistent", sunt sinonime și pot fi utilizate în mod interschimbabil pentru a exprima lipsa de existență a ceva.
Este important să folosim una dintre aceste forme corecte, "neexistent" sau "inexistent", atunci când vorbim despre ceva care nu există. Utilizarea corectă a acestor termeni ne permite să comunicăm clar și precis despre absența sau lipsa de existență a unui lucru sau a unei entități.