Fraudele cu fonduri europene reprezintă o amenințare persistentă pentru integritatea programelor de finanțare și pentru buna funcționare a economiei în Uniunea Europeană și statele membre. În contextul în care resursele financiare ale UE sunt vitale pentru susținerea proiectelor de dezvoltare, educație, infrastructură și inovare, este crucial să identificăm și să combatem eficient practicile frauduloase care pot submina obiectivele și valorile europene.
În aceste câteva rânduri vom explora cele mai întâlnite tipuri de fraude cu fonduri europene, să analizăm tendințele recente în evoluția acestor activități ilegale, să identificăm modalitățile prin care putem descuraja astfel de comportamente și să discutăm măsurile necesare pentru protejarea integrității și eficienței programelor de finanțare. De la utilizarea tehnologiilor emergente până la consolidarea cooperării transfrontaliere în combaterea fraudelor, vom explora strategiile și soluțiile care pot contribui la asigurarea unei utilizări corecte și transparente a resurselor financiare europene în beneficiul cetățenilor și al societății în ansamblu.
Înainte de a vorbi despre tipurile de fraude cu fonduri europene și despre modalitățile prin care se poate proteja integritate și preveni fraudele, este important să vorbim puțin despre ce spun statisticile în acest sens.
Parchetul European (EPPO) a dezvăluit că în 2023 au fost deschise 215 de dosare în România, cu un prejudiciu de 1,87 miliarde de euro din fraudarea fondurilor europene. Numărul investigațiilor active a crescut la 260, iar prejudiciul total aproape că a atins 2 miliarde de euro. Achizițiile fictive și frauda în achiziții reprezintă principalele tipuri de fraudă, iar procurorii se concentrează și pe alte aspecte precum corupția și veniturile necuvenite. Majoritatea sesizărilor provin de la instituțiile românești, iar domeniile cu cele mai multe investigații sunt dezvoltarea urbană și regională, agricultura și angajarea socială. Până în prezent, 29 de persoane au fost inculpate în 11 dosare EPPO în România, iar procurorii au obținut șapte condamnări definitive, utilizând cu succes procedura simplificată de recunoaștere a vinovăției.
Unele entități economice pot să recurgă la o serie de fapte ilicite pentru obținerea fondurilor europene în a le utiliza în scopuri personale. Astfel, cele mai întâlnite tipuri de fraude care pot să fie întâlnite în rândul entităților economice sunt facturarea falsă, deturnarea fondurilor, falsificarea documentelor sau neconcordanțele identificate între informațiile trecute în proiectul finanțat și realitate, fie prin utilizarea acestora incorect sau ineficient.
Unele entități pot falsifica informații cu privire la angajați sau la costurile salariale de asemenea, pot recurge la solicitarea fondurilor pentru firme fantomă sau entități fictive. În unele cazuri, fondurile europene pot fi utilizate în scopul spălării de bani proveniți din alte activități ilegale. Aceasta poate implica crearea de proiecte fictive sau supraevaluarea costurilor pentru a justifica fluxurile de numerar suspecte. Adeseori, fraudele cu fonduri europene au la bază acte de corupție și trafic de influență. Aceste exemple demonstrează că fraudele cu fonduri europene pot lua diverse forme și pot implica multiple aspecte ale procesului de finanțare și implementare a proiectelor. Este esențial să fim conștienți de aceste riscuri și să întreprindem măsuri adecvate pentru a le preveni și combate, astfel încât să asigurăm utilizarea corectă și eficientă a resurselor financiare europene.
O tendință recentă este reprezentată de creșterea fraudelor online, în special prin intermediul phishing-ului și al altor metode de fraudă cibernetică. Infractorii pot încerca să obțină acces la fonduri europene prin intermediul atacurilor informatice asupra sistemelor de gestionare a fondurilor. Grupurile infracționale se adaptează constant la noile tehnologii și la schimbările legislative, inovând în metodele de fraudă. De exemplu, pot folosi tehnici avansate de falsificare a documentelor sau pot exploata vulnerabilități în sistemele de gestionare a fondurilor. Fraudele cu fonduri europene devin din ce în ce mai complexe și transfrontaliere, având loc colaborări între grupuri infracționale din mai multe țări. Aceasta poate complica investigațiile și poate necesită o cooperare mai strânsă între autoritățile naționale și europene pentru combaterea acestor activități ilegale.
Vorbim despre digitalizare ca tendință majoră în apariția a tot mai multe cazuri de fraudă cu fonduri europene din mai multe motive :
Utilizarea tehnologiilor informatice în scopul ușurării procesului de accesare de fonduri europene pe scară largă, poate produce o serie de vulnerabilități care pot să fie exploatate cu ușurință de infractori. Sistemele informatice pot fi supuse la riscuri de hacking sau de acces neautorizat, ceea ce poate duce la fraude și abuzuri.
O dată ce un infractor a pătruns în interiorul aplicațiilor, programelor sau platformelor utilizate pentru accesarea fondurilor europene, acesta poate să opereze cu ușurință fără a putea fi detectat sau urmărit. Tranzacțiile digitale sunt greu de urmărit și monitorizat de către autorități, un aspect care poate să îngreuneze detectarea și investigarea fraudelor mai dificile.
Dezvoltarea digitalizării crește și complexitatea sistemelor informatice utilizate pentru gestionarea fondurilor europene. Sistemele pot să fie expuse la riscuri și vulnerabilități care pot fi exploatate de infractori pentru a comite fraude.
Desigur, digitalizarea nu reprezintă unica modalitate prin care grupurile infracționale pot comite fraude. Aceștia se adaptează constant la schimbări legislative și la inovații astfel încât metodele de fraudă sunt destul de greu de detectat în primă instanță. Fraudele cu fonduri europene au devenit din ce în ce mai complexe și transfrontaliere, având loc colaborări între grupuri infracționale din mai multe țări. Acestea pot complica investigațiile și este necesară o colaborare mult mai strânsă între autoritățile naționale și internaționale pentru combaterea acestor activități ilegale.
Pentru a descuraja frauda cu fonduri europene este necesar să se ia o serie de măsuri precum implementarea unor audituri periodice și riguroase în scopul identificării neregulilor și descurajării potențialilor infractori. O altă măsură importantă este educarea și realizarea unor campanii de conștientizare frecvente cu privire la riscurile pe care le implică comiterea unei fraude. Educația și conștientizarea poate crește nivelul de vigilență în rândul celor care aplică pentru finanțarea proiectelor cu fonduri europene.
De asemenea, este necesară o colaborare mai strânsă între instituțiile guvernamentale, organizațiile non – guvernamentale și sectorul privat pentru a îmbunătăți schimbul de informații și coordonarea investigațiilor.
Protejarea integrității programelor de finanțare prin fonduri europene se poate realiza prin transparență în procesul de alocare a fondurilor și în implementarea proiectelor. De asemenea, este esențială implementarea unui sistem de monitorizare continuă a proiectelor finanțate, astfel încât să se descurajeze încercările de a comite fraude. O altă măsură ar fi impunerea unor pedepse severe pentru cei găsiți vinovați de fraudă pentru a descuraja activitățile ilegale.
Fraudele cu fonduri europene reprezintă o amenințare serioasă pentru integritatea programelor de finanțare și pentru economia în ansamblu. Prin implementarea unor măsuri de prevenție și protecție adecvate, precum și prin consolidarea colaborării între instituții și sectorul privat, putem combate eficient aceste practici ilegale și putea asigura utilizarea corectă și eficientă a fondurilor europene în beneficiul cetățenilor și al societății.
