Definitii

1. [CADE] *CARAVANSERAIU (pl. -aie) sm. Han în părțile Orientului unde poposesc caravanele (🖼 898) […]

1. [MDA2] caravei sn [At: MAT. FOLK. 146 / V: cărăvei / Pl: ~e / […]

1. [DEX '09] CARAVELĂ, caravele, s. f. Corabie cu pânze, rapidă, folosită în trecut (de […]

[DOR] caravlah s. m., pl. caravlahi Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

1. [MDA2] carașic sn [At: LUNGIANU, CL. 24 / Pl: ~uri / E: caraș + […]

[DE] CARAȘOVA, com. în jud. Caraș-Severin, pe Caraș; 3.672 loc. (1991). Sursă: DEX online sub […]

1. [DEX '09] CARBAMAT, carbamați, s. m. (Chim.) Sare a acidului carbamic; uretan. – Din […]

1. [DEX '09] CARBAMIC adj. (Chim.; în sintagma) Acid carbamic = acid instabil, cunoscut sub […]

[MDN '00] CARBAMIDĂ s. f. uree. (< germ. Karbamid) Sursă: DEX online sub licență GNU […]

[MDN '00] CARBANION s. m. ion care conține o pereche de electroni (cu sarcină negativă) […]

1. [DEX '09] CARBENĂ, carbene, s. f. Compus organic care se găsește în asfalturi; amestec […]

[DN] CARBET s.n. Colibă mare acoperită cu frunze, obișnuită în Antile și în Guyana. [< […]

1. [DEX '09] CARBID s. n. Substanță solidă, formată din calciu și carbon, folosită mai […]

1. [DEX '09] CARBINOL, carbinoli, s. m. Denumire veche a alcoolului metilic. – Din fr. […]

1. [DEX '09] CARBOANȚĂ, carboanțe, s. f. Carboavă. – Din rus. karbovaneț. 2. [MDA2] carboanță […]

1. [Scriban] carboavá (oa dift.) f., pl. e (rus. dial. karbóvec, d. pol. karb, crestătură, […]

[MDN '00] CARBOCATION s. m. ion la un atom de carbon având trei covalențe la […]

[MDN '00] CARBOCHIMIE s. f. chimie industrială a produselor din huilă. (< fr. carbochimie) Sursă: […]

[MDN '00] CARBOCICLIC, -Ă adj. (despre compuși organici) al căror lanț închis nu conține decât […]

[DCR2] carbocromen s. (farm.) ◊ „Un produs nou: carbocromen, necesar fabricării medicamentului cu același nume. […]

« 1 … 5.346 5.347 5.348 … 6.576 »