1. [DEX '09] BUCĂȚELI, bucățelesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A îmbucătăți. – Din bucățele (pl. lui bucățică).
2. [MDA2] bucățeli vt [At: DEX2 / Pzi: ~lesc / E: bucățele] (Reg) A îmbucătăți.
3. [DEXI] bucățeli vb. IV. tr. (reg.; compl. indică alimente, obiecte de dimensiuni mai mari etc.) A tăia, a îmbucătăți. • prez.ind. -esc. /bucățele, pl. lui bucățică + -i.
4. [CADE] BUCĂȚELI (-elesc) vb. tr. A face bucățele, a rupe sau a tăia în mici bucățele: apoi îl bucățelește .. tot ca de tocană (RET.) .
5. [DLRLC] BUCĂȚELI, bucățelesc, vb. IV. Tranz. (Mold., Bucov.) A tăia în bucățele, a îmbucătăți. (Refl. pas.) Uite așa de laolaltă toată [moșia] s-a bucățelit. CONTEMPORANUL, I 198.
6. [DLRM] BUCĂȚELI, bucățelesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A bucăți. – Din bucățele (pl. lui bucățică).
7. [DOOM 3] bucățeli (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. bucățelesc, 3 sg. bucățelește, imperf. 1 bucățeleam; conj. prez. 1 sg. să bucățelesc, 3 să bucățelească
8. [DOOM 2] bucățeli (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. bucățelesc, imperf. 3 sg. bucățelea; conj. prez. 3 să bucățelească
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL