1. [DEX '09] BUCĂLAT, -Ă, bucălați, -te, adj. (Care are obrazul) grăsuț, durduliu, bucălai, bucăliu, busnat. – Cf. bucă.
2. [MDA2] bucălai a vz bucălat
3. [MDA2] bucălan[1] a vz bucălat
4. [MDA2] bucălat, ~ă a [At: ANON. CAR. / V: ~ai, ~av, ~lău, ~iu / Pl: ~ați, ~e / E: ns cf bucă] Plin la față Si: durduliu, grăsuliu.
5. [MDA2] bucălav a vz bucălat
6. [MDA2] bucălău[1] a vz bucălat
7. [MDA2] bucăliu a vz bucălat
8. [DEXI] bucălat, -ă adj. (despre obraji) Care este durduliu; bucălai. Obrajii, bucălați și trandafirii (SADOV.). Ext. (despre oameni) Care este rotund; durduliu. Un copil bucălat. • pl. -ți, -te. /de la bucă.
9. [CADE] BUCĂLAT adj. Grăsuliu la față: nevastă-sa una blondă, cu părul creț, grasă, ~ă (BR.-VN.).
10. [DLRLC] BUCĂLAT, -Ă, bucălați, -te, adj. (Despre obraji, p. ext. despre persoane) Rotund, grăsuliu, durduliu. N-avea treizeci de ani. Obrajii, bucălați și trandafirii. SADOVEANU, P. M. 58. Ai să vezi un copilaș bucălat, cu brațele încărcate de jucării. SAHIA, U.R.S.S. 135. Un morar gras și rumen, cu obraji bucălați ca niște pite. DELAVRANCEA, V. V. 179.
11. [DLRM] BUCĂLAT, -Ă, bucălați, -te, adj. Grăsuliu, durduliu. – Din bucăla (rar uzitat).
12. [Șăineanu, ed. VI] bucălat a. cu bucile pline (de copii), grăsuliu la față.
13. [Scriban] bucălát, -ă adj. adj. (d. bucă. D. rom. vine bg. buhalat, moțat). Grăsuliŭ, cu obrajiĭ, marĭ: un copil bucălat. V. boghet.
14. [DOOM 3] bucălat adj. m., pl. bucălați; f. bucălată, pl. bucălate
15. [DOOM 2] bucălat adj. m., pl. bucălați; f. bucălată, pl. bucălate
16. [Argou] bucălată, bucălate adj. f. (d. femei) cu fese mari.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL