1. [DEX '09] BUBUITOR, -OARE, bubuitori, -oare, adj. Care bubuie. [Pr.: -bu-i-] – Bubui + suf. -tor.
2. [MDA2] bubuitor, ~oare a [At: MARIAN, Î. 356 / P: ~bu-i~ / Pl: ~i, ~oare / E: bubui + -tor] Care produce zgomote asemănătoare tunetului.
3. [DEXI] bubuitor, -oare adj. Care bubuie. Se auzi un zgomot bubuitor. • sil. -bu-i-. pl. -ori, -oare. /bubui + -tor.
4. [DLRLC] BUBUITOR, -OARE, bubuitori, -oare, adj. Care bubuie. Răspund [valurile] îndîrjite, în cor, la sfidarea înaltă A tunelului bubuitor. TOMA, C. V. 351. – Pronunțat: -bu-i-.
5. [DLRM] BUBUITOR, -OARE, bubuitori, -oare, adj. Care bubuie. – Din bubui + suf. -(i)tor.
6. [DOOM 3] bubuitor (desp. -bu-i-) adj. m., pl. bubuitori; f. sg. și pl. bubuitoare
7. [DOOM 2] bubuitor (-bu-i-) adj. m., pl. bubuitori; f. sg. și pl. bubuitoare
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL