1. [CADE] BUBOIU (pl. -oaie) sn. 🩺 Bubă mare și dureroasă, plină de puroiu, furuncul: Într’o urmă de oaie, Un pumn de buboaie (GOR.) (ghicitoare despre „usturoiu”).
2. [Șăineanu, ed. VI] buboiu n. bubă mare, inflamatorie și dureroasă.
3. [DEX '09] BUBOI, buboaie, s. n. Augmentativ al lui bubă; abces, furuncul. – Bubă + suf. -oi.
4. [MDA2] buboi sn [At: ȘEZ. VI, 23 / Pl: ~oaie / E: bubă1 + -oi] Bubă mare Si: bubuiag, furnicel, furuncul Cf abces, apostimă.
5. [DEXI] buboi s.n. Aug. al lui bubă. ◊ Expr. A se sparge buboiul v. sparge. ♦ Spec. Furuncul. • pl. -oaie. /bubă + -oi.
6. [DLRLC] BUBOI, buboaie, s. n. Furuncul, abces. Pe ciolănoasele mîini mustesc buboaie ce crapă. TOMA, C. V. 399.
7. [DLRM] BUBOI, buboaie, s. n. Furuncul, abces. – Din bubă + suf. -oi.
8. [Scriban] bubóĭ n., pl. oaĭe (d. bubă). Mare bubă purulentă și dureroasă.
9. [IVO-III] buboiu, -boaie.
10. [DOOM 3] buboi s. n., pl. buboaie
11. [DOOM 2] buboi s. n., pl. buboaie
12. [DRAM 2021] buboi, buboaie, s.n. (reg.) Furuncul. ■ „Se pune pe el frunze de lilion (= crin) ca să-l tragă afară” (Faiciuc, 2008: 169). – Din bubă + suf. -oi (Scriban, MDA).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL