1. [MDA2] brăcinăriță sf [At: LB / V: brici~ / Pl: ~țe / E: brăcinar + -iță] (Înv) 1 Îndoitură de sus de la izmene (sau de la cioareci) prin care trece brăcinarul Si: bată, betelie, bantă, bartă. 2 Bețișor crestat la capăt, cu care se introduce brăcinaral în betelie.
2. [CADE] BRĂCINĂRIȚĂ (pl. -ițe) sf. 👕 1 Betelia de la izmene sau de la cioareci prin care trece brăcinarul (BUD.) ¶ 2 Bețișor crestat cu care se vîră bîrnețul în bată [brăcinar].
3. [MDA2] bricinăriță1 sf vz brăcinăriță
4. [DRAM 2021] brăcinăriță, brăcinărițe, s.f. (reg.) Puntea dintre coarnele plugului; tingă. – Din brăcinar + suf. -iță (MDA).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL