1. [DEX '09] BRÂUȘOR, brâușoare, s. n. Brâuleț (1). [Pr.: brâ-u-] – Brâu + suf. -ușor.
2. [MDA2] brâușor sn [At: MARIAN, V. 42 / Pl: ~oare / E: brâu + -ușor] 1-2 (Șhp) Brâuleț (1-2).
3. [DEXI] brîușor s.n. Brîuleț. Străjerii văd... Șiretul curgînd împuținat; pare un brîușor de argint (SADOV.). • sil. brî-u-. pl. -oare. /brîu + -ușor.
4. [CADE] BRÎULEȚ (pl. -țe), BRÎUȘOR (pl. -oare), ❍BRÎUȚ (pl. -țe) sn. dim. BRÎU.
5. [DLRLC] BRÎUȘOR, brîușoare, s. n. 1. Brîuleț (1). Străjerii văd peste zăvoaie Siretul curgînd împuținat: pare un brîușor de argint. SADOVEANU, F. J. 262. 2. Brîuleț (2). Nuntașii se prind la joc... cam cu următoarele jocuri:... brîul de doi, brîul de mînă, brîul nevestei, brîușorul. SEVASTOS, N. 281. – Pronunțat: brî-u-.
6. [DLRM] BRÎUȘOR, brîușoare, s. n. Brîuleț. – Din brîu + suf. -(u)șor.
7. [DOOM 3] brâușor (desp. brâ-u-) s. n., pl. brâușoare
8. [DOOM 2] brâușor (brâ-u-) s. n., pl. brâușoare
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL