Definiție și ce înseamnă bruto

1. [DEX '09] BRUTO adv. În total, fără a scădea daraua (dintr-o greutate), cheltuielile, impozitele etc. (dintr-un venit). – Din germ. Brutto, it. brutto.

2. [MDA2] bruto av [At: DEX2 / E: ger Brutto, it brutto] În total, fără a scădea daraua (dintr-o greutate), cheltuielile, impozitele etc. (dintr-un venit).

3. [DEXI] bruto adv. 1 În total, fără a scădea greutatea ambalajului. 2 Fără a scădea cheltuielile sau impozitele (dintr-un venit). Cîștigă bruto o mie de euro. • /<germ. brutto, it. bruto.

4. [CADE] *BRUTO adj. și adv. ⚚ = BRUT1 4 ¶ 5 [germ. < it. brutto].

5. [DLRLC] BRUTO adv. (În opoziție cu neto) În total, cu totul, fără a scădea daraua (dintr-o greutate), fără a scădea cheltuielile sau diferitele sarcini (dintr-un venit). Salariul meu este de 600 de lei bruto.

6. [DLRM] BRUTO adv. În total, fără a scădea daraua (dintr-o greutate), fără a scădea cheltuielile, impozitele etc. (dintr-un venit). – Germ. Brutto (it. brutto).

7. [DN] BRUTO adv. Cu totul, nescăzînd daraua sau cheltuielile făcute. [< it. bruto, germ. brutto].

8. [MDN '00] BRUTO adv., adj. inv. cu totul, nescăzând greutatea ambalajului, cheltuielile. (< it. bruto, germ. brutto)

9. [DEX '09] BRUTĂ, brute, s. f. Om foarte brutal. – Din fr. brute.

10. [MDA2] brut1 sn [At: POLIZU / V: ~ă sf / E: svc brut] (Reg) Pâine neagră, de calitate inferioară.

11. [MDA2] brută2 sf vz brut1

12. [MDA2] brută1 sf [At: DA / Pl: ~te / E: fr brute] 1 Animal. 2 (Fig) Persoană lipsită de inteligență, sensibilitate și morală Si: bestie, vită.

13. [DEXI] brut1 s.n. (reg.) Pîine neagră. • pl. -e. /<germ. Brot.

14. [DEXI] brută s.f. 1 Animal sălbatic ce nu poate fi îmblînzit. 2 Om lipsit de sensibilitate; brutal, violent. Individul acesta este o brută. • pl. -e. /<fr. brute, lat. brutum.

15. [CADE] BRUT2 (pl. -turi) sn. 🍽 Pîine neagră de calitate proastă [sl. brotŭ < germ.].

16. [CADE] *BRUTĂ (pl. -te) sf. Om grosolan, necioplit, mojic, lipsit de simțire [fr.].

17. [DLRLC] BRUTĂ, brute, s. f. Om rău, brutal, crud, lipsit de simțire. Asta nu se poate! Dumneata ești o brută. PAS, Z. I 113.

18. [DLRM] BRUTĂ, brute, s. f. Om brutal. – Fr. brute.

19. [DN] BRUTĂ s.f. Om rău, crud, violent. [Pl. -te. / < fr. brute].

20. [MDN '00] BRUTĂ s. f. om brutal, violent. (< fr. brute)

21. [Șăineanu, ed. VI] brut n. pâine neagră, pită (învechit). [Nemț. BROT, printr’un intermediar săsesc].

22. [Șăineanu, ed. VI] brută f. ființă grosolană, om brut.

23. [Scriban] 1) brut n., pl. urĭ (sas. brut, germ. brot, pîne de unde și vsl. brotŭ). Munt. Vechĭ. Pîne neagră, mai ales soldățească. – V. pită.

24. [Scriban] *brútă f., pl. e (fr. brute, om grosolan). Barb. Vită, fiară, boaĭtă, om necĭoplit și răŭ.

25. [DOOM 3] bruto (înv.) adv.

26. [DOOM 2] bruto adv.

27. [MDO] bruto

28. [IVO-III] bruto.

29. [DOOM 3] brută s. f., g.-d. art. brutei; pl. brute

30. [DOOM 2] brută s. f., g.-d. art. brutei; pl. brute

31. [DER] brut (-turi), s. n. – Pîine neagră. Sl. brotŭ, de la v. germ. brot (› germ. Brot), cf. Cihac, II, 29. Cuvînt înv., puțin folosit. – Der., de uz curent: brutar, s. m. (persoană care face sau vinde pîine); brutăreasă, s. f. (femeie care face sau vinde pîine; soția brutarului); brutăresc, adj. (de brutari); brutărească, s. f. (dans tipic); brutărie, s. f. (clădire unde se face sau se vinde pîinea).

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] TERMOLABIL, -Ă, termolabili, -e, adj. (Despre substanțe, materiale etc.) Care este sensibil […]
1. [DEX '09] TERMOLIZĂ s. f. (Biol.) Proces fiziologic complex prin care organismul pierde surplusul […]
1. [DEX '09] TERMOLOGIE s. f. Parte a fizicii care studiază căldura. – Din fr. […]
1. [DEX '09] TERMOLUMINESCENT, -Ă, termoluminescenți, -te, adj. Cu termoluminescență. [Var.: termoluminiscent, -ă adj.] – […]
1. [DEX '09] TERMOLUMINISCENȚĂ s. f. v. termoluminescență. 2. [MDA2] termoluminiscență sf vz termoluminescență 3. […]
1. [DEX '09] TERMOLUMINESCENT, -Ă, termoluminescenți, -te, adj. Cu termoluminescență. [Var.: termoluminiscent, -ă adj.] – […]
1. [DEX '09] TERMOLUMINISCENȚĂ s. f. v. termoluminescență. 2. [MDA2] termoluminiscență sf vz termoluminescență 3. […]
[MDN '00] TERMOMAGNETISM s. n. magnetism dezvoltat prin căldură. (< fr. thermomagnetisme) Sursă: DEX online […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro