1. [MDA2] bruscat1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: brusca] (Rar) 1-3 Bruscare (1-3).
2. [MDA2] bruscat2, ~ă a [At: MDA ms / Pl: ~ați, ~e / E: brusca] 1 Care este tratat cu asprime Si: bruftuit, repezit. 2 (D. procese, evenimente; rar) Forțat.
3. [DEXI] bruscat1 s.n. Bruscare. • /v. brusca.
4. [DEXI] bruscat2, -ă adj. Care a fost tratat cu brutalitate, cu violență. Văzîndu-se bruscat, s-a supărat și a plecat. • pl. -ți, -te. /v. brusca.
5. [DEX '09] BRUSCA, bruschez, vb. I. Tranz. 1. A trata pe cineva cu asprime, fără menajamente; a repezi; a bruftui. ♦ A se purta violent cu cineva. 2. A grăbi, a forța desfășurarea unui proces, a unui eveniment. – Din fr. brusquer.
6. [MDA2] brusca vt [At: NEGRUZZI, S. I, 338 / Pzi: ~schez / E: fr brusquer] 1 A trata pe cineva cu asprime, fără menajamente Si: a bruftui, a repezi. 2 A se purta violent cu cineva. 3 A grăbi desfășurarea unui eveniment.
7. [DEXI] brusca vb. I. tr. 1 (compl. indică ființe, persoane etc.) A trata cu brutalitate, violent, aspru; a repezi. Se răsti la el și-l bruscă. 2 (compl. indică evenimente, hotărîri, procese etc.) A grăbi, a forța, a precipita. A bruscat decizia judecătorului. • pl. -chez. /<fr. brusquer.
8. [CADE] *BRUSCA (-schez) vb. tr. 1 A adresa cuiva vorbe aspre, a-i vorbi cu glas răstit ¶ 2 A pripi, a lua omul cu zorul [fr. brusquer].
9. [DLRLC] BRUSCA, bruschez, vb. I. Tranz. (Cu privire la persoane) A trata cu asprime și fără menajamente; a repezi. Se răsti la el și-l bruscă. ◊ (Cu privire la procese care se desfășoară în timp) A grăbi, a pripi, a forța. Pricepu, cu fireasca lui sagacitate, că a brusca lecuirea era a nu ne mai vindeca. NEGRUZZI, S. I 338.
10. [DLRM] BRUSCA, bruschez, vb. I. Tranz. A trata pe cineva cu asprime și fără menajamente; a repezi. ♦ A grăbi, a forța desfășurarea unui proces, a unui eveniment. – Fr. brusquer.
11. [DN] BRUSCA vb. I. tr. A trata cu violență, brutal, aspru; a repezi. ♦ A grăbi, a forța (o hotărîre, un deznodămînt etc.). [< it. bruscare, fr. brusquer].
12. [MDN '00] BRUSCA vb. tr. a trata cu violență, brutal, aspru; a repezi. ◊ a grăbi, a forța (o hotărâre, un deznodământ). (< fr. brusquer)
13. [Șăineanu, ed. VI] bruscà v. 1. a trata într’un mod brusc; 2. a grăbi, a precipita.
14. [Scriban] *bruschéz, a -cá v. tr. (fr. brusquer). Răspund răstit, brusc, ofensez pin bruscheță.
15. [DOOM 3] brusca (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. bruschez, 3 bruschează; conj. prez. 1 sg. să bruschez, 3 să bruscheze
16. [DOOM 2] brusca (a ~) vb., ind. prez. 3 bruschează
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL