1. [DEX '09] BRUMĂREL s. m. (Pop.) Octombrie; p. ext. sfârșitul lunii septembrie, luna octombrie și începutul lui noiembrie. – Brumar1 + suf. -el.
2. [MDA2] brumărel1, ~ea [At: SEVASTOS, C. 159/23 / Pl: ~ei, ~e / E: brumă + -ărel] 1 a (D. lâna mieilor) Alb-cenușiu (1). 2 sf Plantă erbacee din familia polemoniaceae Si: brumăriu (2) (reg) schinteuțe (Phlox drummondi). 3 sf Plantă erbacee din familia polemoniacee cu tulpina dreaptă rigidă și pătată, cu frunze simple, oblonge sau oval-lanceolate, cu flori roșii-violete, frumos mirositoare, cultivată ca plantă ornamentală Si: (reg): arsenică, bărsacăn, botcuțe, brumăriu (3), găzdoi, grănoasă, liliac nemțesc, liliecuț, liurbău de toamnă, oiegiuș, răcițele de toamnă, rotocoale, sălcioară, sămăcică, sburătoare, scaunul Domnului, ursărele (Phlox paniculata).
3. [MDA2] brumărel2 sm [At: DA ms / E: brumar1 + -el] (Pop) Octombrie.
4. [DEXI] brumărel s.m. (pop.) Numele popular al lunii octombrie (sau septembrie). Era sfîrșitul lunii septembrie, care, în Moldova, se cheamă brumărel (SADOV.). ◊ personif. Eu sînt, dragă, brumărelul (ALECS.). ◊ poet. Într-un tîrziu se simțea răceala brumărelului care se lăsa pe cea din urmă verdeață a anului (SADOV.). • /brumar1 + -el.
5. [CADE] BRUMĂREL I. sm. 📆 Numele popular al lunii Octomvrie. II. adj. Brumăriu, cenușiu (mai ales despre lîna oilor). III. BRUMĂRELE sf. pl. 🌿 Plantă ierboasă, cu flori roșii-violete, albe sau pătate; originară din Statele-Unite, se cultivă la noi ca plantă ornamentală (Phlox paniculata) (🖼 623) [brumar].
6. [DLRLC] BRUMĂREL s. m. Nume popular dat lunii septembrie sau octombrie (pe alocuri lunii noiembrie). Era la șfîrșitul lunii septembrie, care, în Moldova, se cheamă brumărel. SADOVEANU, Z. C. 5. ◊ (Poetic) Într-un tîrziu se simțea răceala brumărelului care se lăsă pe cea din urmă verdeață a anului și scînteia argintiu în lumina tainică a răsăritului lunii. SADOVEANU, O. VI 239. ◊ (Personificat) Eu sînt, dragă, brumărelul... Eu viu seara, pe răcoare, De mă culc pe sin de floare. ALECSANDRI, P. P. 33.
7. [DLRM] BRUMĂREL s. m. (Pop.) Octombrie; p. ext. sfîrșitul lunii septembrie, luna octombrie și începutul lunii noiembrie. – Din brumar + suf. -el.
8. [Șăineanu, ed. VI] brumărel m. brumarul mic, numele popular al lunei Octomvrie.
9. [Scriban] brumărél m., pl. eĭ (d. brumar). Vechĭ. Rar. Novembre.
10. [DOOM 3] !brumărel (octombrie) (înv., pop.) s. m., g.-d. art. lui brumărel (luna ~)
11. [DOOM 2] brumărel (pop.) s. m., g.-d. lui brumărel
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL