Definiție și ce înseamnă bruftuială

1. [DEX '09] BRUFTUIALĂ, bruftuieli, s. f. (Reg. și fam.) Faptul de a bruftui. ♦ Bătaie dată cuiva. [Pr.: -tu-ia-. – Var.: bruftuluială s. f.] – Bruftui + suf. -eală.

2. [MDA2] bruftuială sf [At: I. CR. III, 376 / V: ~tului~ / Pl: ~ieli / E: bruftui + -eală] 1 (Reg) Pastă moale, din pământ, apă și baligă, care folosește la lipitul caselor (mai ales pe dușmea). 2 (Reg) Opăreală cu apă. 3 (Reg; pex) Uncrop. 4 (Fig) Ocară.

3. [DEXI] bruftuială s.f. (reg.; fam.) 1 Faptul de a bruftui. 2 Prima tencuială. 3 Fig. Ceartă, mustrare. Se mai alegea omul și cu bruftuiala gospodarului curții (PAS). 4 Bătaie. Ștefan le-a dat o bruftuială (ISP.) • pl. -ieli. și bruftuluială s.f. /bruftui + -eală.

4. [CADE] BRUFTUIALĂ (pl. -ieli) sf. 1 🏠 Tencuială aruncată cu mistria pe zid ¶ 2 Fig. familiar Ceartă, ocară, bătaie sdravănă: le-a dat Turcilor o ~ de-o pomeni-o și pe cealaltă lume (ISP.) [bruftui].

5. [DLRLC] BRUFTUIALĂ, bruftuieli, s. f. Ceartă, ocară; bruscare. Se mai alegea omul și cu bruftuiala gospodarului curții cu gardul năruit. PAS, Z. I 107. De vorbă rea am fugit... și de bruftuială și de stăpîni. PAS, L. I 146. ♦ Bătaie. Că el. Ștefan, le-a dat [turcilor] o bruftuială, de-or pomeni-o. ISPIRESCU, la TDRG.

6. [DLRM] BRUFTUIALĂ, bruftuieli, s. f. (Reg.) Ceartă, ocară; bruscare. ♦ Bătaie. – Din bruftui + suf. -eală.

7. [Scriban] bruftuĭálă f., pl. elĭ Acțiunea de a bruftui. Bruft, tencuĭală saŭ pavimentu: lipise cu bruftuĭală pe jos (VR. 11, 1911, 254). Fig. Bruscare, trînteală. V. muruĭală.

8. [DEX '09] BRUFTULUIALĂ s. f. v. bruftuială.

9. [MDA2] bruftuluială sf vz bruftuială

10. [DEXI] bruftuluială s.f. v. bruftuială.

11. [Șăineanu, ed. VI] bruftueală f. 1. tencueală; 2. fig. (și ironic) ocară, bătaie: Ștefan a dat Turcilor o bruftueală... ISP.

12. [DOOM 3] bruftuială (fam.) s. f., g.-d. art. bruftuielii; pl. bruftuieli

13. [DOOM 2] bruftuială (fam.) s. f., g.-d. art. bruftuielii; pl. bruftuieli

14. [Argou] bruftuială, bruftuieli, s. f. 1. bătaie. 2. dojană aspră.

15. [Argou] bruftuluială, bruftuluieli s. f. v. bruftuială

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] TRADUCĂTOR, -OARE, traducători, -oare, s. m. și f. Persoană care traduce (un […]
1. [DEX '09] TRADUCȚIE, traducții, s. f. (Înv.) Traducere. – Din fr. traduction, lat. traductio. […]
1. [DEX '09] TRADUCȚIE, traducții, s. f. (Înv.) Traducere. – Din fr. traduction, lat. traductio. […]
1. [DEX '09] GRĂUNTE, grăunți, s. m. 1. Sămânța unor plante, mai ales a cerealelor; […]
[DE] TRADUTTORE, TRADITORE (it.) traducător, trădător – Joc de cuvinte având sensul că transpunerea dintr-o […]
1. [dexonline] TRAFALET, trafaleți s. m. (nerecomandat pl. și trafalete / trafaleturi, s. n.) Unealtă […]
1. [MDA2] traficare sf [At: CANELLA, V. 285 / Pl: ~cări / E: trafica] (Rar) […]
1. [DEX '09] TRAFORAJ, traforaje, s. n. 1. Procedeu de ornamentare, constând în decuparea unei […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro