1. [DEX '09] BROCART, (2) brocarturi, s. n. 1. Țesătură de mătase de calitate superioară, înflorată sau ornamentată cu fire de aur ori de argint; frenghie. 2. Sortiment dintr-o astfel de țesătură. [Var.: brocat s. n.] – Din fr. brocart.
2. [MDA2] brocart sn [At: IORGA, N. R. 1332 / V: ~rd, ~at / E: fr brocart] Stofă de mătase înflorată sau ornamentată cu fir de aur sau de argint Si: (îvp) frenghie.
3. [DEXI] brocart s.n. Țesătură de mătase de calitate superioară, ornamentată cu desene din aceeași țesătură sau cu flori din fire de aur sau de argint. Cu haină de brocart roșu, purtînd flori de aur (IORGA). • pL -uri. și brocard, brocat s.n. /<fr. brocart.
4. [DEX '98] BROCART, brocarturi, s. n. Țesătură de mătase de calitate superioară, înflorată sau ornamentată cu fire de aur ori de argint; frenghie. [Var.: brocat s. n.] – Din fr. brocart.
5. [DLRLC] BROCART, brocarturi, s. n. Stofă de mătase cu flori sau ornamente țesute cu fir de aur, de argint sau de mătase. Țesătură de brocart muiată-n fir. MACEDONSKI, O. I 163. – Variante: brocard, brocat (DUMITRIU, B. F. 37) s. n.
6. [DLRM] BROCART, brocarturi, s. n. Stofă cu flori sau ornamente țesute cu fire de aur, de argint sau de mătase. – Fr. brocart.
7. [DN] BROCART s.n. Stofă ornamentală cu fir de aur, de argint etc. ♦ Țesătură de bumbac sau de in folosită pentru lenjerie de pat. [Pl. -turi, var. brocard, brocat s.n. / < fr. brocart, cf. it. broccato].
8. [MDN '00] BROCART s. n. țesătură de mătase, ornamentată cu fir de aur sau de argint. (< fr. brocart)
9. [DEX '09] BROCAT s. n. v. brocart.
10. [MDA2] brocard sn vz brocart
11. [MDA2] brocat sn vz brocart
12. [DEXI] brocard s.n. v. brocart.
13. [DEXI] brocat s.n. v. brocart.
14. [CADE] *BROCARD (pl. -duri), *BROCA(R)T (pl. -turi) sn. Stofă de mătase țesută cu flori sau alte ornamente și cu fire de aur sau de argint: cu haina de brocard verde (IRG.); își aduse aminte... de un brocart rămas de la maică-sa (D.-ZAMF.) [fr. brocart].
15. [DLRLC] BROCARD s. n. v. brocart.
16. [DN] BROCARD s.n. v. brocart.
17. [DN] BROCAT s.n. v. brocart.
18. [Șăineanu, ed. VI] brocat n. stofă de mătase țesută cu un amestec de diferite culori și cu aur sau argint, împodobită cu flori și figuri (= fr. brocart).
19. [Scriban] *brocát, -ă adj. (it. broccato, fr. brocart). Brodat cu matasă cu aur saŭ argint: rochie, pînză brocată. Brocat, s.n., pl. urĭ. Stofă brocată, frenghie, serasir, zarpa, șahmara orĭ cutnie. – Și -art și -ard (după fr.).
20. [DOOM 3] brocart s. n., (sorturi) pl. brocarturi
21. [DOOM 2] brocart s. n., (sorturi) pl. brocarturi
22. [MDO] brocart
23. [DER] brocard (-duri), s. n. – Țesătură de mătase, frenghie. Fr. brocart.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL