1. [MDA2] broancă1 sf [At: VICIU, GL. / Pl: ~nce / E: cf vsl бржкъ] (Reg) 1 Insectă mare. 2 Contrabas.
2. [MDA2] broancă2 sf [At: CADE / Pl: ? / E: nct] Varietate de fasole cu bobul mare.
3. [CADE] ❍BROANCĂ (pl. -ce) sf. Băn. 1 🎼 Contrabas ¶ 2 Fig. familiar 🌿 Varietate de fasole cu boabele mari [comp. rus. brunĭka „balalaică”].
4. [Șăineanu, ed. VI] broancă f. un fel de lăută sau violină (în Banat). [Origină necunoscută].
5. [DER] broancă (broance), s. f. – contrabas. Bg. brŭmčă „a zumzăi, a fredona”, brŭmčilo, *brŭnčka „drîmbă”, Giuglea. Dacor., III, 591-4, propunea lat. *bromica; și Drăganu, Dacor., IV, 747, pleca de la sl. brǫkŭ, ceh. brouk „gîndac”.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL