1. [MDA2] briolog, ~ă smf [At: DN3 / Pl: ~ogi, ~oge / E: fr bryologue] Specialist în briologie.
2. [DEXI] briolog, -ă s.m., s.f. (bot.) Specialist în briologie. • sil. bri-o-. pl. -gi, -ge. /<fr. bryologue.
3. [DN] BRIOLOG, -Ă s.m. și f. Specialist în briologie. [< fr. bryologue].
4. [MDN '00] BRIOLOG, -Ă s. m. f. specialist în briologie. (< fr. bryologue)
5. [DOR] briologă s. f., pl. briologe
6. [DETS] BRIO- „mușchi de pămînt”. ◊ gr. bryon „mușchi” > fr. bryo-, germ. id., engl. id. > rom. brio-. □ ~fil (v. -fil1), adj., care trăiește pe mușchi; ~fite (v. -fit), s. f. pl., încrengătură de plante cu corpul diferențiat în rizoizi, tulpină și frunze, cu structură foarte simplă, al căror tip este mușchiul; ~id (v. -id), adj., asemănător cu mușchiul de pămînt; ~log (v. -log), s. m. și f., specialist în briologie; ~logie (v. -logie1), s. f., disciplină care se ocupă cu studiul mușchilor de pămînt; ~spor (v. -spor), s. m., celulă reproducătoare asexuată specifică briofitelor; ~zoare (v. -zoar), s. n. pl., clasă de mici nevertebrate acvatice, care trăiesc în colonii fixate pe fundul apei, avînd aspect de mușchi de pămînt.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL