[DE] BREȚCU 1. M-ții ~, masiv muntos în Carpații de Curbură, limitat de depr. Tîrgu Secuiesc la V și de obirșiile rîurilor Bîsca Mare și Oituz la E. Constituiți predominant din depozitele de fliș grezos și în mai mică măsură din șisturi argiloase și gresii. Alt. max.: 1.503 m (vf. Mușat). Nod hidrografic (de aici izv. numeroase pîrîuri: Brețcu, Orbat, Covasna, Zagon etc.). 2. Com. în jud. Covasna; 4.049 loc. (1991). Cherestea; mat. de constr. (cărămidă). Stație de c. f. Așezare civilă și castru roman de piatră (sec. 2). Biserică (sec. 18).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL