1. [DEX '09] BREVILOCVENȚĂ s. f. (Livr.) Însușirea de a fi brevilocvent. – Din it. breviloquenza.
2. [MDA2] brevilocvență sf [At: LM / V: (iuz) ~cență / Pl: ~țe / E: it breviloquenza] (Liv) Scurtime în expunere.
3. [DEXI] brevilocvență s.f. Însușirea de a fi laconic, brevilocvent. • /<it. breviloquenza.
4. [DN] BREVILOCVENȚĂ s.f. Vorbire scurtă; brahilogie. [< germ. Breviloquenz, cf. lat. brevus – scurt, eloquentia – elocvență].
5. [MDN '00] BREVILOCVENȚĂ s. f. vorbire concisă; brahilogie. (< it. breviloquenza)
6. [MDA2] brevilocență sf vz brevilocvență
7. [DOOM 3] brevilocvență (livr.) s. f., g.-d. art. brevilocvenței
8. [DOOM 2] brevilocvență (livr.) s. f., g.-d. art. brevilocvenței
9. [DTL] BREVILOCVENȚĂ s. f. (cf. fr. bréviloquence, germ. Breviloquenz, lat. brevis eloquentia): vorbire scurtă, concisă, concentrată.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL