1. [DEX '09] BORDURARE, bordurări, s. f. Acțiunea de a bordura și rezultatul ei. – V. bordura.
2. [MDA2] bordurare sf [At: DEX2 / Pl: ~rări / E: bordura] Răsfrângere a marginilor unui obiect.
3. [DEXI] bordurare s.f. Acțiunea de a bordura și rezultatul ei. • pl. -ări. /v. bordura.
4. [DN] BORDURARE s.f. Răsfrîngere prin deformare a marginii tablei sau plăcii din care este făcut un obiect în scopul asamblării cu un alt obiect. [< bordura].
5. [DEX '09] BORDURA, bordurez, vb. I. Tranz. A face operația de răsfrângere a marginilor unui obiect prin tragere și întindere. – Din bordură.
6. [MDA2] bordura vt [At: DEX2 / Pzi: ~rez / E: bordură] A răsfrânge marginile unui obiect prin tragere și întindere.
7. [DEXI] bordura vb. I. tr. (compl. indică obiecte din metal, lemn, țesătură etc.) A executa operația de răsfrîngere a marginilor prin tragere și întindere. • prez.ind. -ez. /bordură + -a.
8. [DN] BORDURA vb. I. tr. A supune operației de bordurare. [< bordură].
9. [DOOM 3] bordurare s. f., g.-d. art. bordurării; pl. bordurări
10. [DOOM 2] bordurare s. f., g.-d. art. bordurării; pl. bordurări
11. [DOOM 3] bordura (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. bordurez, 3 bordurează; conj. prez. 1 sg. să bordurez, 3 să bordureze
12. [DOOM 2] bordura (a ~) vb., ind. prez. 3 bordurează
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL