1. [DEX '09] BONEȚICĂ, bonețele, s. f. Diminutiv al lui bonetă (1). – Bonetă + suf. -ică.
2. [MDA2] bonețică sf [At: CONTEMPORANUL IV, 393 / Pl: ~țele / E: bonetă + -ică] 1-2 (Șhp) Bonetă (1) (mică) Si: bonețel (1-2).
3. [DEXI] bonețică s.f. Dim. al lui bonetă. • pl. -ele. /bonetă + -ică.
4. [CADE] BONEȚICĂ (pl. -țele) sf. dim. BONETĂ: dacă se mărită o văduvă, i se pune pe cap... o ~ de horbotă (VOR.).
5. [DLRLC] BONEȚICĂ, bonețele, s. f. Diminutiv al lui bonetă (1). Are să-i cumpere mama o bonețică roșie. CONTEMPORANUL, IV 393.
6. [DLRM] BONEȚICĂ, bonețele, s. f. Diminutiv al lui bonetă (1).
7. [MDA2] bânițică[1] sf vz bonețică
8. [DOOM 3] bonețică s. f., g.-d. art. bonețelei; pl. bonețele
9. [DOOM 2] bonețică s. f., g.-d. art. bonețelei; pl. bonețele, art. bonețelele
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL