1. [DEX '09] BOIEROAICĂ, boieroaice, s. f. Soție de boier; mare proprietară de pământ; moșiereasă, boiereasă, boieriță. ♦ Soție de demnitar, de mare negustor, de industriaș etc. – Boier + suf. -oaică.
2. [MDA2] boieroaică sf [At: CREANGĂ, P. 115 / Pl: ~ice / E: boier1 + -oaică] 1 (Înv) Femeie din rândul boierimii Si: moșiereasă, boiereasă, boieriță. 2-3 Soție de boier (1-2). 4 Soție de demnitar, de mare industriaș etc.
3. [DEXI] boieroaică s.f. Soție de boier; femeie dintr-o familie nobilă; mare proprietară de pămînt; moșiereasă, (înv.) boiereasă, (înv., reg.) boieriță. ♦ Ext. Soție de demnitar, de mare negustor, de industriaș etc. • pl. -ce. /boier + -oaică.
4. [CADE] BOIEROAICĂ (pl. -ce) sf. Nevasta unui boier: poate că aici s’au adăpostit boieroaicele (IRG.).
5. [DLRLC] BOIEROAICĂ, boieroaice, s. f. (În orînduirea feudală și în regimul burghezo-moșieresc) Soție de boier; femeie din clasele privilegiate. Erau trei cu vizitiul patru. Din toți, cu mintea limpede, numai o boieroaică bătrînă. GALAN, Z. R. 57. Moarta nu era boieroaică, s-o ceară cu ploconeli și s-o urce în dubă pe tavă de argint. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. 1 71. ◊ (Adjectival) Am mai umblat eu c-o mulțime de cucoane, cu maice boieroaice și cu alte fețe cinstite. CREANGĂ, P. 115.
6. [DLRM] BOIEROAICĂ, boieroaice, s. f. (În orînduirea feudală) Soție de boier; (în regimul burghezo-moșieresc) femeie din clasele dominante. – Din boier + suf. -oaică.
7. [Șăineanu, ed. VI] boieroaică f. nevasta boierului.
8. [Scriban] boĭeroáĭcă f., pl. e. Fam. Cocoană mare.
9. [DOOM 3] boieroaică s. f., g.-d. art. boieroaicei; pl. boieroaice
10. [DOOM 2] boieroaică s. f., g.-d. art. boieroaicei; pl. boieroaice
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL