1. [DEX '09] BOCITOR, -OARE, bocitori, -oare, adj., s. f. 1. Adj. Care bocește. 2. S. f. Femeie care plânge la înmormântarea cuiva. – Boci + suf. -tor.
2. [MDA2] bocitor, ~oare [At: BACOVIA, O. 94 / Pl: ~i, ~oare / E: boci1 + -tor] 1-5 a Care bocește (1-5). 6 sf Femeie care se îndeletnicește cu bocitul morților.
3. [DEXI] bocitor, -oare adj., s.f. 1 adj. Care bocește. 2 s.f. Femeie care bocește la înmormîntări (potrivit unui vechi obicei popular). • pl. -ori, -oare. /boci + -tor.
4. [DEX '98] BOCITOR, -OARE, bocitori, -oare, adj., s. f. 1. Adj. Care bocește. 2. S. f. Femeie care se îndeletnicește cu bocitul la înmormântări. – Boci + suf. -tor.
5. [DLRM] BOCITOR, -OARE, bocitori, -oare, adj. Care bocește. – Din boci + suf. -(i)tor.
6. [DOOM 3] bocitor adj. m., pl. bocitori; f. sg. și pl. bocitoare
7. [DOOM 2] bocitor adj. m., pl. bocitori; f. sg. și pl. bocitoare
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL