1. [DEX '09] BOCCEA, boccele, s. f. 1. Pachet cu diverse obiecte casnice mărunte puse într-o pânză, ale cărei capete se leagă cruciș; boccealâc. 2. (Înv. și reg.) Șal mare pe care îl purtau femeile pe spate. – Din tc. bohça.
2. [MDA2] boccea sf [At: (a. 1597) ap. ȘIO / V: bogcea, buc~[1], bohcea, bohgea, botcea, bușcea / Pl: ~ele / E: tc bohça] 1 (Îrg) Șal mare pe care îl purtau femeile pe spate. 2 (Îrg) Basma mare de lână, înflorată. 3-4 (Îrg) Bucată de pânză (sau de alt material). 5 Pânză în care se înfășoară ceva spre a fi transportat. 6 Pachet cu diverse obiecte (casnice mărunte) puse într-o pânză, ale cărei capete se leagă cruciș Si: boccealâc (1). 7 (Îrg) Pachet cu mai multe păpuși de tutun.
3. [DEXI] boccea s.f. 1 Totalitatea obiectelor (mărunte) puse într-o bucată de pînză, ale cărei capete se leagă cruciș; pachet astfel obținut; (înv.) boccealîc. 2 Bucată de pînză în care se înfășoară ceva pentru a fi transportat. 3 (înv., reg.) Șal mare pe care îl purtau femeile pe spate. 4 (înv., reg.) Pachet alcătuit din mai multe păpuși de tutun. • pl. -ele. /<tc. dial. bohça.
4. [CADE] BOCCEA (pl. -cele) sf. 1 👕 Șal mare, pătrat, purtat de femei pe spate: îmi pusese o ~ drept căpătîiu și un mintean ca să mă învălesc (VLAH.) ¶ 2 🎩 Basma mare purtată în unele părți de țărance în locul maramei (MAN.) ¶ 3 Șal vechiu sau bucată de postav, de pînză, etc. în care unii vînzători ambulanți își înfășoară marfa: au pornit din zori de zi cu boccelele spre locul lor de negustorie (GRIG.) ¶ 4 Legătură, teanc de tutun în care sînt cuprinse mai multe păpuși: își scoase o tabachere în care intra o ~ de tutun (D.-ZAMF.) [tr. bogčà].
5. [DLRLC] BOCCEA, boccele, s. f. 1. Pachet conținînd diverse obiecte așezate într-o bucată de pînză, într-o față de masă etc. ale cărei capete se înnoadă cruciș. Se tîrau pe drumurile lungi femeile cu pruncii în brațe, bărbații cu boccelele în spate. PAS, L. 1 154. Cum scăpară de zmeu, băiatul și fata luară din casă toate scumpeturile cele mai alese și făcură din ele o boccea mare. POPESCU, B. II 98. Atunci ai fi văzut pe toți... rădicînd avuțiile domnești în lăzi și în boccele ca să le încarce. ODOBESCU, S. I 94. 2. (Învechit) Pachet mare de tutun, conținînd mai multe pachete mici. Tutunul în boccele vine din Turcia. I. IONESCU, M. 740. – Variantă: buccea (DUNĂREANU, CH. 108) s. f.
6. [DLRM] BOCCEA, boccele, s. f. 1. Legătură care conține diverse obiecte așezate într-o pînză ale cărei capete se înnoadă cruciș. 2. (Înv.) Șal mare pe care îl purtau femeile pe spate. – Tc. bohça.
7. [Șăineanu, ed. VI] bocceà f. 1. șal pătrat ce pun femeile pe spate; 2. basma mare de lână pătrată ce unele țărance poartă în locul maramei; 3. bucată de materie de pus diferite lucruri: ridicând avuțiile domnești în lăzi și în boccele OD.; 4. legătură de înfășurat marfa ce se poartă în spinare: într’o boccea de marfă AL.; 5. pachet de tutun (coprinzând mai multe păpuși). [Turc. BOGČA].
8. [Scriban] bocceá și bucceá f., pl. e (t. boghča, d. pers. bog, pînză de învălit și de purtat ceva). Pînză de învălit și de purtat ceva, cum ar fi o basma mare în care aducĭ mere. Tulpan colorat maĭ fin de îmbrobodit (Munt est.). Legătură de maĭ multe păpușĭ de tutun. V. bojinchiță.
9. [MDA2] bogcea sf vz boccea
10. [MDA2] bohcea sf vz boccea
11. [MDA2] bohgea sf vz boccea
12. [MDA2] botcea sf vz boccea
13. [MDA2] bușcea sf vz boccea
14. [CADE] BUCCEA = BOCCEA.
15. [DLRLC] BUCCEA s. f. v. boccea.
16. [Scriban] bucceá V. boccea.
17. [DOOM 3] boccea s. f., art. bocceaua, g.-d. art. boccelei; pl. boccele
18. [DOOM 2] boccea s. f., art. bocceaua, g.-d. art. boccelei; pl. boccele, art. boccelele
19. [MDO] boccea
20. [DER] boccea (boccele), s. f. – (Înv.) Șal, broboadă. – 2. Legătură, pachet. – Var. buccea, bogcea, bohcea, boșcea, toate înv. Mr. buhce. Tc. boǵça (Roesler 589; Șeineanu, II, 54); cf. alb. bohče, bg. bochča, sb. bošča (G. Meyer 46). Der. provin direct din tc.: boccealîc, s. n. (legătură, pachet), din tc. boǵçalic, cf. bg. bochčalyk; boccegiu, s. m. (negustor de mărunțișuri), din tc. boǵçaci.
21. [DE] BOCCEÁ (< tc.) s. f. 1. Legătură formată dintr-o bucată de pînză (cu capetele înnodate cruciș), în care se pun diverse obiecte. 2. Balot de foi mici de tutun de calitate inferioară.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL