Definiție și ce înseamnă bobinare

1. [DEX '09] BOBINARE, bobinări, s. f. Acțiunea de a bobina; bobinaj (1). – V. bobina.

2. [MDA2] bobinare sf [At: IONESCU-MUSCEL, FIL. 59 / Pl: ~nări / E: bobina] 1-2 Înfășurare a unui fir (film etc.) în jurul unei bobine Si: bobinaj, bobinat1.

3. [DEXI] bobinare s.f. Înfășurare, încolăcire a unui fir, a unui cablu în jurul unui mosor, al unei bobine etc.; bobinaj. • pl. -ări. /v. bobina.

4. [DLRLC] BOBINARE, bobinări, s. f. Acțiunea de a bobina; bobinaj (1).

5. [DLRM] BOBINARE, bobinări, s. f. Acțiunea de a bobina.

6. [DEX '09] BOBINA, bobinez, vb. I. Tranz. A înfășura, a încolăci, a învârti un fir, un cablu etc. (în jurul unui mosor, al unei bobine). – Din fr. bobiner.

7. [MDA2] bobina vt [At: DA ms / Pzi: ~nez / E: bobină] 1-2 A înfășură un fir (un film etc.) în jurul unui mosor (sau unei bobine).

8. [DEXI] bobina vb. I. tr. 1 A înfășură, a încolăci (un fir, un cablu) în jurul unui mosor, al unei bobine etc. 2 (fam.) A mînca lacom, cu poftă. De foame a bobinat tot ce-a găsit. • prez.ind. -ez. /<fr. bobiner.

9. [DLRLC] BOBINA, bobinez, vb. I. Tranz. (întrebuințat și absolut; cu privire la un fir, un cablu, un film etc.) A înfășură, a depăna (în jurul unei bobine); a face bobină.

10. [DLRM] BOBINA, bobinez, vb. I. Tranz. A înfășura, a depăna un fir, un cablu etc. (în jurul unei bobine). – Fr. bobiner.

11. [DN] BOBINA vb. I. tr. A înfășura (un fir, un cablu etc.) pe o bobină. [< fr. bobiner].

12. [MDN '00] BOBINA vb. tr. a înfășura (un fir, un cablu) pe o bobină. (< fr. bobiner)

13. [DOOM 3] bobinare s. f., g.-d. art. bobinării; pl. bobinări

14. [DOOM 2] bobinare s. f., g.-d. art. bobinării; pl. bobinări

15. [DOOM 3] bobina (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. bobinez, 3 bobinează; conj. prez. 1 sg. să bobinez, 3 să bobineze

16. [DOOM 2] bobina (a ~) vb., ind. prez. 3 bobinează

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] mormânjeală sf [At: TDRG / Pl: nct / E: mormânji + -eală] 1 […]
1. [MDA2] mormânji vt [At: TDRG / Pzi: ~jesc / E: ns cf morânci, mânji] […]
1. [DEX '09] MORMÂNTAL, -Ă, mormântali, -e, adj. 1. De mormânt. ◊ Tăcere (sau liniște) […]
1. [DEX '09] MORMĂI, mormăi, vb. IV. Intranz. 1. (Despre urși) A scoate sunete scurte […]
1. [DEX '09] MORMĂIALĂ, mormăieli, s. f. Mormăit1. [Pr.: -mă-ia-] – Mormăi + suf. -eală. […]
1. [DEX '09] MORMĂIRE, mormăiri, s. f. Acțiunea de a mormăi și rezultatul ei. – […]
1. [DEX '09] MORMĂIT2, -Ă, mormăiți, -te, adj. (Despre cuvinte, sunete) Rostit încet și nedeslușit; […]
1. [MDA2] mormăitor, ~oare a [At: LB / V: ~rnă~, murmui~ / P: ~mă-i~ / […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro