1. [DEX '09] BLEOJDIRE1, bleojdiri, s. f. (Reg. și fam.) Faptul de a (se) bleojdi1. – V. bleojdi1.
2. [DEX '09] BLEOJDIRE2, bleojdiri, s. f. (Pop. și fam.) Faptul de a (se) bleojdi2. – V. bleojdi2.
3. [MDA2] bleojdire1 sf [At: DA ms / Pl: (nob) ~ri / E: bleojdi1] (îvp) Holbare.
4. [MDA2] bleojdire2 sf [At: D. ZAMFIRESCU, R. 7 / Pl: (nob) ~ri / E: bleojdi2] (Îvp) Moleșire.
5. [DEXI] bleojdire1 s.f. (reg.; fam.) Holbare, zgîire. • pl. -i. /v. bleojdi1.
6. [DEXI] bleojdire2 s.f. (pop., fam.) 1 Pleoștire. 2 Blegire, ramolire. • pl. -i. /v. bleojdi2.
7. [DEX '98] BLEOJDIRE2, bleojdiri, s. f. (Pop. și fam.) Faptul de a (se) bleojdi2. – v. bleojdi2.
8. [DEX '98] BLEOJDIRE1, bleojdiri, s. f. (Reg. și fam.) Faptul de a (se) bleojdi1. – V. bleojdi1.
9. [DLRLC] BLEOJDIRE, bleojdiri, s. f. Faptul de a (se) bleojdi2; pleoștire. În mișcarea naivă a căciulii ridicată pe frunte, în bleojdirea capului pe o parte... mulțimea avea înțelegerea dreaptă a unei împrejurări mari. D. ZAMFIRESCU, R. 7. – Pronunțat: bleoj-.
10. [DLRM] BLEOJDIRE1, bleojdiri, s. f. Faptul de a (se) bleojdi1. [Pr.: bleoj-]
11. [DLRM] BLEOJDIRE2, bleojdiri, s. f. Faptul de a (se) bleojdi2. [Pr.: bleoj-]
12. [DEX '09] BLEOJDI1, bleojdesc, vb. IV. Tranz. și refl. (Reg. și fam.) A(-și) holba (ochii); a (se) zgâi. – Et. nec.
13. [DEX '09] BLEOJDI2, bleojdesc, vb. IV. (Pop. și fam.) 1. Tranz. A lăsa să atârne în jos; a pleoști. 2. Refl. A se blegi (2). – Et. nec.
14. [MDA2] blejdi v vz bleojdi1
15. [MDA2] bleojdi1 vt(a) [At: CARAGIALE, S. 45 / V: bliaj~, blej~, bloi, boj~ / Pzi: ~desc / E: vsl блъшати] (Îvp; d. ochi) A holba.
16. [MDA2] bleojdi2 vr [At: RĂDULESCU-CODIN / V: blioj~, bloj~ / Pzi: ~desc / E: fo] (Pop) 1 A se moleși. 2 (D. obiecte) A se lăsa. 3 (D. animale) A lăsa urechile în jos (de boală). 4 (D. păsări) A lăsa aripile să atârne (din cauza bolii). 5 (D. oameni) A se ticăloși. 6 (D. oameni) A deveni impotent Si: (îvp) a se vătăma, a se surpa.
17. [MDA2] bliajdi v vz bleojdi1
18. [MDA2] bliojdi v vz bleojdi2
19. [MDA2] bloi v vz bleojdi1
20. [MDA2] blojdi v vz bleojdi2[1]
21. [MDA2] bojdi v vz bleojdi
22. [DEXI] bleojdi2 vb. IV. (pop., fam.) 1 tr. A lăsa să atîrne în jos; a pleoști. 2 refl. A se blegi; a se ramoli. • prez.ind. -esc. /form. expr.; cf. blegi, pleoști.
23. [DEXI] bleojdi1 vb. IV. tr., refl. (reg.; fam.) A(-și) holba (ochii), a (se) zgîi. Căscase gura și bleojdise ochii (ISP.). • prez. ind. -esc. /form. expr.; cf. boldi.
24. [CADE] BLEJDI 👉 BLEOJDI1.
25. [CADE] BLEOJDI1, BLEJDI (-desc) vb. tr. A holba ochii, a căsca ochii cu mirare, a se uita cu ochii sgîiți: împăratul bleojdi ochii la dînsa (ISP.).
26. [CADE] BLEOJDI2 (-desc) I. vb. tr. A lăsa să atîrne în jos, a lăsa să cadă: bleojdind buzele (CAR.); Barbieri bleojdi capul pe o parte (D.-ZAMF.) .
27. [DEX '98] BLEOJDI1, bleojdesc, vb. IV. Tranz. și refl. (Reg. și fam.) A(-și) holba (ochii), a (se) zgâi. – Et. nec.
28. [DLRLC] BLEJDI vb. IV v. bleojdi1.
29. [DLRLC] BLEOJDI2, bleojdesc, vb. IV. 1. Tranz. (Cu privire la urechi, la cap) A lăsa să atîrne (moale) în jos; a pleoști. 2. Refl. (Despre oameni) A se moleși, a se ramoli, a se boșorogi. – Pronunțat: bleoj-.
30. [DLRLC] BLEOJDI1, bleojdesc, vb. IV. Tranz. (Cu complementul «ochii») A căsca, a zgîi, a holba, a boldi ochii. Căscase gura și bleojdise ochii la cele Ce spunea vînătorul. ISPIRESCU, L. 141. ◊ Refl. A se uita cu ochii căscați la ceva sau la cineva. Constandine, nu te bleojdi la mine. PAS, L. I 13. ◊ Pronunțat: bleoj-. – Variantă: blejdi (CARAGIALE, S. 45) vb. IV.
31. [DLRM] BLEOJDI2, bleojdesc, vb. IV. 1. Tranz. A lăsa urechile să atîrne în jos; a pleoști. 2. Refl. A se moleși, a se ramoli. [Pr.: bleoj-]
32. [DLRM] BLEOJDI1, bleojdesc, vb. IV. Tranz. și refl. A(-și) holba (ochii); a (se) zgîi. [Pr.: bleoj-]
33. [Șăineanu, ed. VI] blejdì v. V. bleojdì.
34. [Șăineanu, ed. VI] bleojdì (blejdì) v. a deschide tare ochii și a se uita cu o mirare stupidă. [Origină necunoscută].
35. [Scriban] bleojdésc (eo dift.) v. tr. (rudă cu bleștesc, pleoștesc). Holbez ochiĭ, privesc speriat orĭ mirat deschizînd ochiĭ: bețivu bleojdi ochiĭ.
36. [DOOM 3] bleojdire (pop.) (desp. bleoj-) s. f., g.-d. art. bleojdirii; pl. bleojdiri
37. [DOOM 2] bleojdire (pop.) (bleoj-) s. f., g.-d. art. bleojdirii; pl. bleojdiri
38. [DOOM 3] bleojdi (a ~) (pop.) (desp. bleoj-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. bleojdesc, 3 sg. bleojdește, imperf. 1 bleojdeam; conj. prez. 1 sg. să bleojdesc, 3 să bleojdească
39. [DOOM 2] bleojdi (a ~) (pop.) (bleoj-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. bleojdesc, imperf. 3 sg. bleojdea; conj. prez. 3 să bleojdească
40. [MDO] bleojdi (2 sil.)
41. [IVO-III] bleojdesc, -deam 1 imp.
42. [Argou] bleojdi, bleojdesc I v. t. 1. a lăsa să atârne în jos; a pleoști. II v. r. 1. a se holba. 2. a se blegi.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL