1. [DEXI] bizet s.n. Garnitură ornamentală de piele la încălțăminte. Lache... își încalță ghetele cele noi cu bizețuri, își ia pălăria cea nouă și pornește (CAR.). • pl. -ețe, -uri. /<germ. Besätze, pl. lui Besatz „bordură, garnitură”.
2. [DEX '09] BIZEȚ, bizețuri, s. n. Garnitură ornamentală de piele la încălțăminte, [Pl. și: bizețe] – Din germ. Besätze (sg. Besatz).
3. [MDA2] bezeț sn vz bizeț
4. [MDA2] bizeț sn [At: DA / V: bez- / Pl: ~e / E: ger Besätze (Besatz)] Garnitură ornamentală de piele la încălțăminte.
5. [CADE] *BEZEȚ, pop. BIZEȚ (pl. -ețuri) sn. 👞 Bucată de piele (adesea cu găurele) pusă la vîrful ghetelor, ca înfrumusețare (🖼 459: își încălță ghetele cele nouă cu bizețuri (CAR.) [germ. Besätze].
6. [CADE] *BIZEȚ 👉 BEZEȚ.
7. [DEX '98] BIZEȚ, bizețe, s. n. Garnitură ornamentală de piele la încălțăminte. [Pl. și: bizețuri] – Din germ. Besatze. (sg. Besatz).
8. [DLRLC] BIZEȚ, bizețuri, s. n. (Ieșit din uz) Bucată de piele, adesea cu găurele, care se aplica ca garnitură la încălțăminte, mai ales la vîrf. Lache... își pune costumul cel nou.: își încalță ghetele cele noi cu bizețuri, își ia pălăria cea nouă și pornește. CARAGIALE, O. II 149.
9. [DLRM] BIZEȚ, bizețuri, s. n. Bucată de piele care se pune ca garnitură la încălțăminte. – Germ. Besatze.
10. [DN] BIZEȚ s.n. Bucată de piele care se pune ca garnitură la încălțăminte. [Pl. -țe, -țuri. / < germ. Besatz].
11. [MDN '00] BIZEȚ s. n. bucată de piele care se pune ca garnitură la încălțăminte. (< germ. Besatz)
12. [Șăineanu, ed. VI] bizeț n. bucată de piele suprapusă la căpătâiul încălțămintelor: ghete cu bizețuri. [Germ. BESÄTZE].
13. [Scriban] bezéț V. bizeț.
14. [Scriban] bizéț și rar be- n., pl. urĭ (germ. besatz, pl. besätze, garnitură. V. opsas, zețar). Bucată de pele suprapusă la botu ghetelor.
15. [DOOM 3] !bizeț (înv.) s. n., pl. bizețuri
16. [DOOM 2] bizeț s. n., pl. bizețuri/bizețe
17. [MDO] bizeț, pl. bizețe
18. [DER] bizeț (bizețuri), s. n. – Garnitură ornamentală de piele la încălțăminte, cînd nu este făcută din aceeAși bucată. – Var. bezeț. Germ. besätze „garnituri” (Borcea 178). Introdus în sec. XIX.
19. [DE] BIZET [bizé], Georges (1838-1875), compozitor francez. Unul dintre creatorii operei naționale franceze. Stilul său vădește expresivitate melodică, forță dramatică, bogăție a armoniei și a ritmului, strălucire a coloritului orchestral („Pescuitorii de perle”, „Carmen”, „Djamileh”).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL