Definiție și ce înseamnă bivuacare

1. [DEX '09] BIVUACA, bivuachez, vb. I. Intranz. (Despre unități militare) A staționa în fața localităților, în corturi sau sub cerul liber. [Pr.: -vu-a-] – Din fr. bivouaquer.

2. [MDA2] bivuaca vi [At: NEGRUZZI, S. I. 39 / P: ~vu-a~ / Pzi: ~chez / E: fr bivouaquer] (D. unități militare) A staționa în afara unei localități, sub cerul liber sau în corturi.

3. [DEXI] bivuaca vb. I. intr. (compl. indică unități militare, alpiniști, turiști) A se opri în bivuac. • sil. -vu-a-. prez.ind. -chez. /<fr. bivouaquer.

4. [CADE] *BIVUACA (-achez) vb. intr. 🎖️ A tăbărî, a poposi sub cerul liber: siliți a ~ sub un cort (NEGR.) [fr.].

5. [DEX '98] BIVUACA, bivuachez, vb. I. Intranz. (Despre unități militare) A staționa în afara localităților, în corturi sau sub cerul liber. [Pr.: -vu-a-] – Din fr. bivouaquer.

6. [DLRLC] BIVUACA, bivuachez, vb. I. Intranz. (Despre unități militare) A staționa în afara localităților, în corturi sau sub cerul liber. Pururea în buza tunului, siliți a bivuaca sub un cort care nu vă poate apăra de nestatornicia văzduhului. NEGRUZZI, S. I 39. – Pronunțat: -vu-a-.

7. [DLRM] BIVUACA, bivuachez, vb. I. Intranz. (Despre unități militare) A staționa în afara localităților, în corturi sau sub cerul liber. [Pr.: -vu-a-] – Fr. bivouaquer.

8. [DN] BIVUACA vb. I. intr. A sta, a se opri în bivuac. [Pron. -vu-a-. / < fr. bivouaquer].

9. [MDN '00] BIVUACA vb. intr. (despre unități militare, alpiniști, turiști) a se opri în bivuac. (< fr. bivouaquer)

10. [Șăineanu, ed. VI] bivuacà v. a staționa sau a poposi sub aerul liber.

11. [Scriban] *bivuachéz, a -cá v. intr. (fr. bivouaquer). Tăbărăsc în corturĭ saŭ supt ceru liber. V. tr. Așez în bivuac.

12. [DOOM 3] bivuaca (a ~) (rar) (desp. -vu-a-) vb., ind. prez. 1 sg. bivuachez, 3 bivuachează; conj. prez. 1 sg. să bivuachez, 3 să bivuacheze

13. [DOOM 2] bivuaca (a ~) (rar) (-vu-a-) vb., ind. prez. 3 bivuachează

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '98] MEIȘOR, meișori, s. m. Numele a trei plante erbacee din familia gramineelor: […]
1. [MDA2] sanguinarie sf [At: DN4 / Pl: ~ii / E: lat sanguinaria, fr sanguinaire] […]
1. [DFL] Broughtonia sanguinea R. Br. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori roșii-purpur, labei în interior […]
1. [DFL] Calothamnus sanguineus R. Br. Specie care înflorește vara. Flori roșii-închis, 4 sepale, 4 […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
1. [MDA2] sorbestrea sf [At: GRECESCU, FL. 197 / V: (reg) soarbestre (A: nct) / […]
1. [DEX '09] SANGULIE, sangulii, s. f. (Înv. și pop.) Țesătură foarte fină (de mătase); […]
1. [DEX '09] SANGVINOLENT, -Ă, sangvinolenți, -te, adj. 1. Amestecat cu sânge, care conține sânge. […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro