1. [DEX '09] BITUMA, bitumez, vb. I. Tranz. 1. A amesteca cu bitum un material granular. 2. A face bitumajul unei șosele. ♦ A umple cu o substanță bituminoasă locurile dintre pavelele sau dalele de beton ale unei șosele. – Din fr. bitumer.
2. [MDA2] bituma vt [At: DEX2 / Pzi: ~mez / E: fr bitumer] 1 A amesteca cu bitum un material (granular). 2 A face bitumajul unei șosele. 3 A umple cu bitum (1) spațiile dintre pavelele sau dalele unei șosele.
3. [DEXI] bituma vb. I. tr. 1 A amesteca cu bitum un material granular. 2 A face bitumajul unei șosele. ♦ A umple cu o masă bituminoasă rosturile dintre pavele sau dintre dalele unei șosele. • prez.ind. -ez. /<fr. bitumer.
4. [DLRM] BITUMA, bitumez, vb. I. Tranz. 1. A amesteca cu bitum un material granular. 2. A face bitumajul unei șosele. 3. A umple cu o substanță bituminoasă locurile dintre pavelele sau dalele de beton ale unei șosele. – Fr. bitumer.
5. [DN] BITUMA vb. I. tr. 1. A amesteca cu bitum un material granular. 2. A face bitumajul unei șosele; a umple cu o masă bituminoasă rosturile dintre pavele. [< fr. bitumer].
6. [MDN '00] BITUMA vb. tr. 1. a amesteca cu bitum un material granulat. 2. a face bitumajul unei șosele; a umple cu o masă bituminoasă rosturile dintre pavele. (< fr. bitumer)
7. [DOOM 3] bituma (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. bitumez, 3 bitumează; conj. prez. 1 sg. să bitumez, 3 să bitumeze
8. [DOOM 2] bituma (a ~) vb., ind. prez. 3 bitumează
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL