1. [DEX '09] BIRJAR, birjari, s. m. Vizitiu (și proprietar) al unei birje; droșcar, muscal2. – Birjă + suf. -ar.
2. [MDA2] birjar sm [At: I. IONESCU, D. 78 / Pl: ~i / E: birjă + -ar] 1-2 Vizitiu (și proprietar) al unei birje (2) Si: (îpp) droșcar, (înv) muscal2.
3. [DEXI] birjar s.m. Vizitiu (și proprietar) al unei birje. • pl. -i. /birjă + -ar.
4. [CADE] BIRJAR sm. Cel ce are o birjă; mai adesea: vizitiul care mînă o birjă.
5. [DLRLC] BIRJAR, birjari, s. m. Vizitiul (de cele mai multe ori și proprietarul) unei birje. Birjarul o-ntrebă răstit, mahmur: Unde vă duc, coană? DUMITRIU, B. F. 89. Birjarul, biciuind caii ca un nebun, porni la vale pe-o stradă lăturalnică. SADOVEANU, O. VI 314.
6. [DLRM] BIRJAR, birjari, s. m. Vizitiu (și proprietar) al unei birje. – Din birjă + suf. -ar.
7. [Șăineanu, ed. VI] birjar m. cel ce are sau mână o birjă.
8. [Scriban] birjár m. (d. birjă). Vizitiŭ de trăsură publică. – În est și berjar. V. muscal.
9. [DOOM 3] birjar s. m., pl. birjari
10. [DOOM 2] birjar s. m., pl. birjari
11. [Argou] a înjura ca un birjar / ca la ușa cortului / de mama focului / de toți sfinții expr. a înjura foarte urât.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL