1. [DEX '09] BIPARTIȚIE, bipartiții, s. f. (Bot.) Diviziune în două părți. Bipartiție a celulelor. – Din fr. bipartition, lat. bipartitio.
2. [MDA2] bipartiție sf [At: DEX2 / P: ~ți-e / Pl: ~ii / E: fr bipartition, lat bipartitio] (Bot) Diviziune în două părți.
3. [DEXI] bipartiție s.f. (bot.) Diviziune în doua părți (a unei celule, a unui nucleu). • pl. - ii. g.-d. -iei. / <fr. bipartition, lat. bipartītĭo, -onis.
4. [DLRLC] BIPARTIȚIE s. f. Diviziunea unei celule în două celule noi. – Pronunțat: -ți-e.
5. [DLRM] BIPARTIȚIE s. f. Diviziune a unei celule în două celule noi. – Fr. bipartition (lat. lit. bipartitio, -onis).
6. [DN] BIPARTIȚIE s.f. Diviziune în două părți a unei celule, a unui nucleu. [Gen. -iei. / cf. fr. bipartition, lat. bipartitio].
7. [MDN '00] BIPARTIȚIE s. f. diviziune în două părți. (< fr. bipartition)
8. [DOOM 3] bipartiție (desp. -ți-e) s. f., art. bipartiția (desp. -ți-a), g.-d. art. bipartiției; pl. bipartiții, art. bipartițiile (desp. -ți-i-)
9. [DOOM 2] bipartiție (-ți-e) s. f., art. bipartiția (-ți-a), g.-d. art. bipartiției; pl. bipartiții, art. bipartițiile (-ți-i-)
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL