1. [DEXI] biodegradare s.f. 1 Proces de descompunere, de distrugere a unui compus organic biodegradabil. 2 Serie de procese prin care sistemele vii transformă substanțele chimice în compuși mai puțin nocivi pentru mediu. • sil. bi-o-. pl. -ări. /bio- + degradare, după fr. biodégradation.
2. [MDN '00] BIODEGRADARE s. f. proces de descompunere, de distrugere a unui produs biodegradabil. (după fr. biodégradation)
3. [DCR2] biodegradare s. f. (biol.) Degradare ca efect al acțiunii unor microorganisme ◊ „Specialiști din cadrul unei societăți petroliere franceze [...] au pus la punct un nou și economic procedeu de combatere a «mareelor negre» prin biodegradarea hidrocarburilor efectuată de microorganisme [...]” I.B. 13 II 84 p. 8 (din bio- + degradare; cf. engl. biodegradation; BD 1970)
4. [DOOM 3] +biodegradare (desp. bi-o-) s. f., g.-d. art. biodegradării
5. [DOOM 3] +biodegrada (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 se biodegradează; conj. prez. 3 să se biodegradeze; ger. biodegradându-se
6. [DE] BIODEGRADÁRE (< bio + degradare) s. f. Proces de descompunere a substanțelor organice de către enzimele produse de organisme vii, în special bacterii și ciuperci microscopice. Prin b. se asigură ciclul elementelor în natură. Există și substanțe care nu se supun acestui proces (recalcitranță moleculară).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL