1. [DEX '09] BEȚIȘOR, bețișoare, s. n. Diminutiv al lui băț; bețigaș. – Băț + suf. -ișor.
2. [MDA2] bețișor [At: EMINESCU, P. 248 / V: băț~ / Pl: ~oare și ~ri (sm) / E: băț + -ișor] 2 sn Băț (mic) Si: bețigaș (1-2). 3 sm (Țes; reg; lpl) Bețe pe care stau mosoarele alergătoarei. 4 sn (Reg; lpl) Chibrituri.
3. [DEXI] bețișor s.n. Dim. al lui băț; bețigaș. • pl. -oare. /băț + -ișor.
4. [CADE] BEȚIȘOR (pl. -șoare) sn. dim. BĂȚ.
5. [DLRLC] BEȚIȘOR, bețișoare, s. n. 1. Diminutiv al lui băț; bețigaș. Bețișoare de chibrituri. 2. (Ironic) Bastonaș. Ne-ați venit apoi, drept minte o sticluță de pomadă, Cu monoclu-n ochi, drept armă bețișor de promenadă. EMINESCU, O. I 151. Merge la șosea cu bețișorul în mînă. ALECSANDRI, T. I 448.
6. [DLRM] BEȚIȘOR, bețișoare, s. n. Diminutiv al lui băț.
7. [Scriban] bețișór n., pl. oare (d. băț). Băț mic.
8. [MDA2] bățișor sn vz bețișor
9. [MDA2] bețic1[1] sn vz bețișor
10. [DOOM 3] bețișor s. n., pl. bețișoare
11. [DOOM 2] bețișor s. n., pl. bețișoare
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL