1. [MDA2] beștelire sf [At: MDA ms / Pl: ~ri / E: beșteli] Ocărâre.
2. [DEXI] beștelire s.f. Ocărîre. • pl. -i. /v. beșteli.
3. [DEX '09] BEȘTELI, beștelesc, vb. IV. Tranz. (Fam.) A face pe cineva de ocară, a certa pe cineva folosind ocări, insulte. – Et. nec.
4. [MDA2] beșteli vtr [At: PAMFILE, J. II / Pzi: ~lesc / E: nct] 1-2 (Pfm) A (se) face de ocară.
5. [DEXI] beșteli vb. IV. tr. (fam.) A face pe cineva de ocară, a mustra (cu asprime) pe cineva. • prez.ind. -esc. /cf. feșteli.
6. [CADE] BEȘTELI (-elesc) vb. tr. pop. A face de ocară, a mustra cu cuvinte grele și de ocară.
7. [DEX '98] BEȘTELI, beștelesc, vb. IV. Tranz. (Fam.) A face pe cineva de ocară, a mustra pe cineva cu ocări, cu insulte. – Et. nec.
8. [DLRLC] BEȘTELI, beștelesc, vb. IV. Tranz. (Familiar) A mustra cu cuvinte grele și de ocară, a face de ocară.
9. [DLRM] BEȘTELI, beștelesc, vb. IV. Tranz. (Fam.) A mustra pe cineva îndelung.
10. [DOOM 3] beșteli (a ~) (fam.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. beștelesc, 3 sg. beștelește, imperf. 1 beșteleam; conj. prez. 1 sg. să beștelesc, 3 să beștelească
11. [DOOM 2] beșteli (a ~) (fam.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. beștelesc, imperf. 3 sg. beștelea; conj. prez. 3 să beștelească
12. [DRAM 2021] beșteli, beștelesc, v.t. (reg.) 1. A mustra, a certa, a dojeni, a critica. 2. A insulta, a face de ocară. – Et. nec. (MDA).
13. [DRAM 2015] beșteli, beștelesc, vb. tranz. – (reg.) 1. A mustra, a certa, a dojeni, a critica 2. A insulta, a face de ocară. – Et. nec. (MDA).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL