1. [MDA2] beștea sf [At: DENSUSIANU, Ț. H. 309 / Pl: ~ele / E: formă sincopată din besicea] (Reg) Pușchea.
2. [DER] beștea (-ele), s. f. – (Trans. de Sud-Vest) Bășică pe limbă, pușchea. Lat. *vēssῑcella, dim. de la vēssῑca (Densusianu, Graiul din Țara Hațegului, 53; REW 9277a; Rosetti, I, 159). Cf. bășică.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL