1. [DEX '09] BEZMETICIT, -Ă, bezmeticiți, -te, adj. (Rar) Bezmetic. – Bezmetic + suf. -it.
2. [MDA2] bezmeticit, ~ă a [At: GANE, ap. TDRG / Pl: ~iți, ~e / E: bezmetici] Bezmetic (1).
3. [DEXI] bezmeticit, -ă adj. (pop.) Bezmetic. • pl. - ți, – te. /v. bezmetici.
4. [DEX '98] BEZMETICIT, -Ă, bezmeticiți, -te, adj. Bezmetic. – Bezmetic + suf. -it.
5. [DLRLC] BEZMETICIT, -Ă, bezmeticiți, -te, adj. Zăpăcit, amețit, năucit, uluit. Si-am cu pușca la ochi, încurcat, bezmeticit, neștiind în ce să dau. La TDRG.
6. [DLRM] BEZMETICIT, -Ă, bezmeticiți, -te, adj. Zăpăcit, uluit. – Din bezmetic + suf. -it.
7. [DEX '09] BEZMETICI, bezmeticesc, vb. IV. Intranz. (Rar) A umbla ca un bezmetic. – Din bezmetic.
8. [MDA2] bezmetici vi [At: CONACHI, ap. TDRG / Pzi: ~cesc / E: bezmetic] (Mol; rar) 1-2 A umbla bezmetic (1, 3) Si: a se năuci, a se ului.
9. [DEXI] bezmetici vb. IV. (pop.) 1 intr. A umbla bezmetic, fără rost. 2 refl. A deveni năuc, zăpăcit. • prez.ind. -esc. /bezmetic + -i.
10. [CADE] BEZMETICI (-icesc) vb. intr. Mold. A-și pierde capul, a umbla bezmetic, ca un smintit.
11. [Șăineanu, ed. VI] bezmeticì v. 1. a rătăci ca un nebun: albinele bezmeticesc fără matcă; 2. a năuci.
12. [Scriban] bezmeticésc v. intr. Devin bezmetic: albinele bezmeticesc fără matcă (Con. 290). – Și refl. Vechĭ și mă dezmeticesc și dezmeticire (nebunie). V. dezmeticesc.
13. [DOOM 3] bezmeticit (rar) adj. m., pl. bezmeticiți; f. bezmeticită, pl. bezmeticite
14. [DOOM 2] bezmeticit (rar) adj. m., pl. bezmeticiți; f. bezmeticită, pl. bezmeticite
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL