Definiție și ce înseamnă bezeț

1. [MDA2] bezeț sn vz bizeț

2. [CADE] *BEZEȚ, pop. BIZEȚ (pl. -ețuri) sn. 👞 Bucată de piele (adesea cu găurele) pusă la vîrful ghetelor, ca înfrumusețare (🖼 459: își încălță ghetele cele nouă cu bizețuri (CAR.) [germ. Besätze].

3. [Scriban] bezéț V. bizeț.

4. [DEX '09] BIZEȚ, bizețuri, s. n. Garnitură ornamentală de piele la încălțăminte, [Pl. și: bizețe] – Din germ. Besätze (sg. Besatz).

5. [MDA2] bizeț sn [At: DA / V: bez- / Pl: ~e / E: ger Besätze (Besatz)] Garnitură ornamentală de piele la încălțăminte.

6. [CADE] *BIZEȚ 👉 BEZEȚ.

7. [DEX '98] BIZEȚ, bizețe, s. n. Garnitură ornamentală de piele la încălțăminte. [Pl. și: bizețuri] – Din germ. Besatze. (sg. Besatz).

8. [DLRLC] BIZEȚ, bizețuri, s. n. (Ieșit din uz) Bucată de piele, adesea cu găurele, care se aplica ca garnitură la încălțăminte, mai ales la vîrf. Lache... își pune costumul cel nou.: își încalță ghetele cele noi cu bizețuri, își ia pălăria cea nouă și pornește. CARAGIALE, O. II 149.

9. [DLRM] BIZEȚ, bizețuri, s. n. Bucată de piele care se pune ca garnitură la încălțăminte. – Germ. Besatze.

10. [DN] BIZEȚ s.n. Bucată de piele care se pune ca garnitură la încălțăminte. [Pl. -țe, -țuri. / < germ. Besatz].

11. [MDN '00] BIZEȚ s. n. bucată de piele care se pune ca garnitură la încălțăminte. (< germ. Besatz)

12. [Șăineanu, ed. VI] bizeț n. bucată de piele suprapusă la căpătâiul încălțămintelor: ghete cu bizețuri. [Germ. BESÄTZE].

13. [Scriban] bizéț și rar be- n., pl. urĭ (germ. besatz, pl. besätze, garnitură. V. opsas, zețar). Bucată de pele suprapusă la botu ghetelor.

14. [DOOM 3] !bizeț (înv.) s. n., pl. bizețuri

15. [DOOM 2] bizeț s. n., pl. bizețuri/bizețe

16. [MDO] bizeț, pl. bizețe

17. [DER] bizeț (bizețuri), s. n. – Garnitură ornamentală de piele la încălțăminte, cînd nu este făcută din aceeAși bucată. – Var. bezeț. Germ. besätze „garnituri” (Borcea 178). Introdus în sec. XIX.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

[MDN '00] OOBLASTEM s. n. oosferă fecundată. (< fr. ooblastème) Sursă: DEX online sub licență […]
1. [MDN '00] OOCENTRU s. n. centru divizionar al oosferei. (< fr. oocentre) 2. [DETS] […]
1. [MDN '00] OOCIST s. n. formație chistică din oogamie, care dă naștere talurilor noi. […]
1. [DEX '09] OOCIT, oocite, s. n. (Biol.) Celulă germinativă femelă la animale. – Din […]
[DETS] OO- „ou, zigot, ovul, ovar”. ◊ gr. oon „ou” > fr. oo-, germ. id., […]
1. [MDA2] ooforită sf [At: DN3 / Pl: ~te / E: fr oophorite] (Med) Ovarită. […]
[MDN '00] OOFOROM s. n. mică tumoare a ovarului. (< fr. oophorome) Sursă: DEX online […]
1. [MDN '00] OOFOROMANIE s. f. accident nervos caracterizat prin crize epileptice, cu tulburări menstruale. […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro