Definiție și ce înseamnă bergamot

1. [DEX '09] PERGAMUT, -Ă, pergamuți, -te, adj. (În sintagma) Păr pergamut = varietate de păr cu fructe galbene, zemoase și parfumate. Pară pergamută (și substantivat, f.) = fructul varietății de păr descrise mai sus. [Var.: bergamot, -ă, bergamut, -ă adj.] – Din ngr. perghamóto.

2. [MDA2] pergamut, ~ă a [At: CR (1831), 1482/13 / V: (rar) bergamot, be~, (reg) ~mit, ~mot / Pl: ~uți, ~e / E: ngr περγαμότο, fr bergamote] 1 a (Îs) Păr ~ Varietate de păr2 cu fructele galbene, zemoase și parfumate. 2-3 sf, af (Șîs pară ~ă) (Fruct) care aparține varietății de păr2 descrise mai sus Si: pară pergheșă.

3. [DEX '09] BERGAMOT, -Ă adj. v. pergamut.

4. [DEX '09] BERGAMUT, -Ă adj. v. pergamut.

5. [MDA2] bergamot, ~ă a, smf vz pergamut

6. [MDA2] bergamut, ~ă a, smf vz pergamut

7. [MDA2] pargamit, ~ă a vz pergamut

8. [MDA2] pargamut, ~ă a vz pergamut

9. [MDA2] pergamot, ~ă a vz pergamut

10. [DEXI] bergamot, -ă adj. v. pergamut.

11. [DEXI] bergamut, -ă adj. v. pergamut.

12. [DLRLC] BERGAMOTĂ, bergamote, s. f. Numele unui soi de pere de formă rotundă, de culoare galbenă, zemoase și cu gust plăcut. ◊ (Adjectival) Pere bergamote. – Variantă: pergamută s. f.

13. [DLRLC] PERGAMUTĂ s. f. v. bergamotă.

14. [DLRM] BERGAMOTĂ, bergamote, s. f. Numele unui soi de pere de formă rotundă, de culoare galbenă, zemoase și cu gust plăcut. ◊ (Adjectival) Pere bergamote. [Var.: pergamută s. f.] – Fr. bergamote.

15. [DN] BERGAMOTĂ s.f. Varietate de pere zemoase și foarte gustoase. [Var. pergamută s.f. / < fr. bergamote, it. bergamotta < tc. beg-armîdè – pere pentru domnitori].

16. [DN] PERGAMUTĂ s.f. v. bergamotă.

17. [MDN '00] BERGAMOTĂ/PERGAMOTĂ s. f. soi de pere mari, rotunde, galbene, zemoase și aromate. ◊ (adj.) pere ĕ. (< fr. bergamote, it. bergamotta)

18. [MDN '00] PERGAMUTĂ s. f. elem. bergamotă.

19. [Șăineanu, ed. VI] pergamute f. pl. varietate de pere cu gust foarte plăcut și care se topește în gură. [Turc. PERGAMUT].

20. [Scriban] bergamót V. pergamot.

21. [Scriban] pargamút, V. pergamut.

22. [Scriban] pergamót, -ă (it. pergamotto) și pergamút, -ă adj. (turc. perghamut și berghamut, berghamot, d. beg, beĭ, beĭ, domn și armud, pară, adică „pară domnească”; de aicĭ: it. pergamotto și bergamotto, fr. bergamote). Care face pere pergamute: păr pergamut. Pere pergamute, un fel de pere marĭ, parfumate și moĭ (prasade). – Rar bergamot, Vulg. pargamut.

23. [DOOM 3] pergamut adj. m., pl. pergamuți; f. pergamută, pl. pergamute

24. [DOOM 2] !pergamut adj. m., pl. pergamuți; adj. f., s. f. pergamută, pl. pergamute

25. [DOOM 3] pergamută s. f., g.-d. art. pergamutei; pl. pergamute

26. [MDO] bergamotă

27. [DER] bergamotă (-te), s. f. – Varietate de pere. Var. pergamută. Fr. bergamote, din it. bergamotta.

28. [DER] pergamută (-te), s. f. – Varietate de pară. – Var. bergamută, bergamota. Tc. beg armud „varietate de pară”, probabil prin intermediul ngr. περγαμότο, cf. it. bergamotto, fr. bergamote (Șeineanu, II, 291).

29. [DE] BERGAMÓTĂ (< it.) s. f. 1. Fructul bergamotierului (arbore din genul citrus), galben, piriform, cu pulpă acidă din care se extrage acid citric și care conține, în coajă, un ulei esențial foarte parfumat, esența de b. fiind utilizată ca bază a apei de colonie și la parfumarea lichiorurilor. 2. (Și în forma pergamotă) Numele unui soi de pere mari, aproape, rotunde, galbene, zemoase și aromate. ♦ (Adjectival) Pere bergamote.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] DISPOZIȚIUNE s. f. v. dispoziție. 2. [MDA2] dispozițiune sf vz dispoziție 3. […]
1. [MDN '00] DISPRAXIE s. f. denumire pentru diversele forme de apraxie. (< fr. dyspraxie) […]
1. [DEX '09] DISPREȚUI, disprețuiesc, vb. IV. Tranz. A avea sau a manifesta dispreț față […]
1. [DEX '09] DISPREȚUIRE, disprețuiri, s. f. Acțiunea de a disprețui. [Var.: (înv.) desprețuire s. […]
1. [DEX '09] DISPREȚUIT, -Ă, disprețuiți, -te, adj. Care este tratat cu dispreț; desconsiderat. – […]
1. [DEX '09] DISPREȚUITOR, -OARE, disprețuitori, -oare, adj. (Adesea adverbial) Care disprețuiește, care exprimă sau […]
1. [DN] DISPROFORON s.n. (La autorii latini) Aliterație a unor consoane greu de pronunțat. [Cf. […]
1. [DEX '09] DISPROPORȚIE, disproporții, s. f. Lipsă de proporție între mai multe elemente comparabile; […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro