1. [DEX '09] BENIGNITATE s. f. Stare ușoară a unei boli. – Din fr. bénignité.
2. [MDA2] benignitate sf [At: DEX2 / E: fr bénignité] Stare ușoară a unei boli.
3. [DEXI] benignitate s.f (med.) 1 Caracteristică a unei boli care se vindecă fără vreo dificultate. 2 Ansamblu de criterii anatomopatologice care definesc tumorile necanceroase. • /<fr. bénignité.
4. [DN] BENIGNITATE s.f. Stare ușoară a unei boli. [Cf. fr. bénignité].
5. [MDN '00] BENIGNITATE s. f. stare benignă. (< fr. bénignité)
6. [Scriban] benignitáte f. (lat. benignitas, -átis). Caracteru de a fi benign, blîndeță, îndulgență prea mare. Lipsă de gravitate: benignitatea uneĭ boale.
7. [DOOM 3] benignitate s. f., g.-d. art. benignității
8. [DOOM 2] benignitate s. f., g.-d. art. benignității
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL