Definiție și ce înseamnă benghiu

1. [CADE] BENGHIU 👉 BENCHIU.

2. [Șăineanu, ed. VI] benghiu (sbenghiu) n. 1. bucățică de taftă neagră ce femeile își puneau pe față ca s’arate mai albe: obrazul dres cu roșu și ’mpestrițat cu benghiuri AL.; 2. fig. pată sau semn negru: glodu ’ți lipește benghiuri pe nas AL.; 3. pată neagră făcută în fruntea copiilor mici, cu cerneală ori cu funingine, ca prezervativ în contra deochiului: mama îi făcea câte un benghiu boghet în frunte, ca să nu-și prăpădească odorul Cr. 4. o varietate a jocului în arșice: jocul în sbenghiu ISP. [Turc. BENK, lit. pată].

3. [DEX '09] BENCHI s. n. v. zbenghi.

4. [DEX '09] BENGHI s. n. v. zbenghi.

5. [DEX '09] ZBENGHI, zbenghiuri, s. n. (Fam.) Mic semn negru (natural sau artificial) pe obraz sau pe trup. ♦ (În superstiții) Semn făcut pe fruntea cuiva ca să fie ferit de deochi. [Var.: benchi, benghi s. n.] – Cf. tc. benek.

6. [MDA2] benchi sn vz benghi

7. [MDA2] benghi sn [At: FILIMON, C. I, 757 / V: -nchi, zberghi, bobenchi / Pl: ~uri, (rar) – / E: ns cf tc benek] (Pop) 1 Mic semn negru (natural sau artificial) pe obraz sau pe trup. 2 (Pex) Semn. 3 Semn făcut pe fruntea cuiva ca să fie ferit de deochi. 4 (Îs) În -uri Joc de copii nedefinit mai îndeaproape. 5 (Reg) Semn în frunte din cauza unei lovituri.

8. [MDA2] zbenchi sn vz zbenghi

9. [MDA2] zbeng2 sn vz zbenghi[1]

10. [MDA2] zbenghi sn [At: GHICA, S. I, 66 / V: (reg) zbeng, zbenchi (S și: sbenchi) / S și: sb~ / Pl: ~uri / E: z- + benghi] (Pop) 1 Semn (natural) pe piele (mai ales pe obraz) Si: (pop) benghi (1). 2 (Pgn) Pată. 3 (În superstiții) Semn făcut pe fruntea copiilor pentru a fi feriți de deochi Si: benghi (3). 4 (Pex; rar) Pată (1).

11. [DEXI] benchi s.n. v. benghi.

12. [DEXI] benghi s.n. 1 (pop.) Mic semn negru (natural sau artificial) pe obraz sau pe trup. Gurița-i cu benghi negru ca un gîndăcel pe-o floare (ALECS.). 2 ext. (pop.) Pată (pe obraz). Avea un benghi pe obraz făcut cu cerneală. 3 (în superstiții) Semn făcut pe fruntea cuiva ca să fie ferit de deochi. Și-mi făcea apoi cîte un benchi boghet în frunte, ca să nu-și prăpădească odorul! (CR.). 4 (reg.) Semn pe față din cauza unei lovituri. A căzut și și-a făcut un benghi în frunte. 5 (pop.) Varietate a jocului de arșice. Jocul în zbenghi (ISP.). • pl. -uri, (pop.) -ghi. și (pop.) benchi, (reg.) zbenghi, bobenchi s.n. /cf. tc. benek „pată”, „aluniță”.

13. [DEXI] bobenchi s.n. v. benghi.

14. [DEXI] zbenghi s.n. (pop.) Semn natural sau artificial pe piele, mai ales pe obraz; gener. pată; (pop.) benghi. • pl. -uri. /z-- + benghi.

15. [CADE] BENCHIU, BENGHIU, SBENGHIU (pl. -iuri) sn. ❍Mică pată neagră, care se face cu degetul muiat în cerneală sau funingine, pe fruntea copiilor mici, spre a-i feri de deochiu: îmi făcea cîte un benchiu în frunte, ca să nu-și prăpădească odorul! (CRG.) ¶ 2 Mic plastru de taftă neagră pe care femeile îl lipesc pe o parte oare-care a obrazului spre a imita o alunică: Și gurița-i cu benghiu negru, ca un gîndăcel pe o floare (ALECS.); își punea murse și sbenghiuri (I.-GH.) ¶ 3 Pr. ext. Ori-ce pată mică, rotundă, în special negricioasă, pe obraz [tc. benek].

16. [DEX '98] BENCHI s. n. v. benghi.

17. [DEX '98] BENGHI, benghiuri, s. n. (Pop.) Mic semn negru (natural sau artificial) pe obraz sau pe trup. ♦ (În superstiții) Semn făcut pe fruntea cuiva ca să fie ferit de deochi. [Var.: benchi, zbenghi s. n.] – Cf. tc. benek.

18. [DEX '98] ZBENGHI s. n. v. benghi.

19. [DLRLC] BENGHI, benghiuri, s. n. (Popular; și în forma benchi) Mic semn negru (natural sau artificial) pe trup sau, mai ales, pe obraz. V. aluniță. Gurița-i cu benghi negru ca un gîndăcel pe-o floare. ALECSANDRI, P. III 88. ◊ Pată (pe obraz). Își privi mult fața-i uscată și albă... Cu două benchiuri cîrmuzii în umerii obrajilor. VLAHUȚĂ, O. A. 131. De o parte și de alta i se grămădiră sub tîmple două benghiuri de-o roșeață ca de cîrmuz. VLAHUȚĂ, O. A. 142. ◊ (În superstiții) Semn făcut pe fruntea cuiva ca să-l ferească de deochi. Și-mi făcea apoi cîte un benchi boghet în frunte, ca să nu-si prăpădească odorul! CREANGĂ, A. 35. – Pronunțat monosilabic. – Variante: benchi, zbenghi (ODOBESCU, S. II 504, GHICA, S. 66) s. n.

20. [DLRM] BENGHI, benghiuri, s. n. (Pop.) Mic semn negru (natural sau artificial) pe obraz sau pe trup. ♦ (În superstiții) Semn făcut pe fruntea cuiva ca să-l ferească de deochi. [Var.: benchi, zbenghi s. n.] – Tc. benek.

21. [Șăineanu, ed. VI] sbenghiu n. V. benghiu.

22. [Scriban] benchĭ v. benghĭ.

23. [Scriban] benghĭ și (Munt.) zbenghĭ n. pl. urĭ (turc. benk, benek, pată, benghĭ; bg. benka, neg). Pată artificială făcută pe față, precum: o alunică artificială pe care și-o făceaŭ odinioară femeile închipuindu-șĭ c’ar fi maĭ frumoase, mînjiturĭ pe care țărancele le fac copiilor ca să-ĭ ferească de deochĭ, petele de pe fața clovnilor ș.a. Zbenghĭ, un joc cu arșicele. – Și benchĭ (Mold. nord).

24. [Scriban] zbenghĭ, V. benghĭ.

25. [DOOM 3] !benghi (fam.) s. n., pl. benghiuri

26. [DOOM 3] zbenghi (pată; semn) (pop., fam.) s. n., pl. zbenghiuri

27. [DOOM 2] benghi / zbenghi (fam.) s. n., pl. benghiuri / zbenghiuri

28. [DOOM 2] zbenghi (pată) (pop.) s. n., pl. zbenghiuri

29. [MDO] benghi

30. [DER] benghi (benghiuri), s. n. – Aluniță naturală sau artificială. – Var. benchi, sbenghi; benic, s. n. (atlaz punctat). Tc. benek „aluniță” (Șeineanu, II, 46; Lokotsch 288). Pentru benic, cf. Șeineanu, II, 17. Introdus în sec. XVI.

31. [Argou] zbenghi, zbenghiuri s. n. (er.) clitoris.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '98] MEIȘOR, meișori, s. m. Numele a trei plante erbacee din familia gramineelor: […]
1. [MDA2] sanguinarie sf [At: DN4 / Pl: ~ii / E: lat sanguinaria, fr sanguinaire] […]
1. [DFL] Broughtonia sanguinea R. Br. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori roșii-purpur, labei în interior […]
1. [DFL] Calothamnus sanguineus R. Br. Specie care înflorește vara. Flori roșii-închis, 4 sepale, 4 […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
1. [MDA2] sorbestrea sf [At: GRECESCU, FL. 197 / V: (reg) soarbestre (A: nct) / […]
1. [DEX '09] SANGULIE, sangulii, s. f. (Înv. și pop.) Țesătură foarte fină (de mătase); […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro