1. [MDA2] beliș sn [At: LTR / V: berlej[1] / E: mg bélés] (Rar) Căptușeală.
2. [CADE] ❍BELIȘ (pl. -ișuri) sn. Trans. (BUD.) Căptușală [ung. béllés].
3. [DLRM] BELIȘ, belișuri, s. n. (Reg.) Țesătură pentru căptușeli.
4. [CADE] ❍BELEȘ = BELIȘ.
5. [DE] BELIȘ, com. în jud. Cluj; 1.930 loc. (1991). Cherestea.
6. [Onomastic] Bel/iș, -iu, -oiu, -otă, -oț v. Bel I 9 – 13.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL