1. [DEX '09] BELEMNIT, belemniți, s. m. Gen de moluscă fosilă din clasa cefalopodelor. – Din fr. bélemnite.
2. [MDA2] belemnit sm [At: N. LEON, MED. 114 / Pl: ~iți / E: fr bélemnite] (Glg) Gen de moluscă fosilă din clasa cefalopodelor Si: (îvp) coadă-de-șarpe.
3. [DEXI] belemnit s.m. (paleon.) Gen de moluscă fosilă, din clasa cefalopodelor, care avea un os intern de susținere. • pl. -ți. /<fr. bélemnite.
4. [CADE] †BELEMNIT sm., *BELEMNITĂ (pl. -ite) sf. 🗺 Gen de molusce fosile din clasa cefalopodelor, avînd forma cilindrică și ascuțită la unul din capete; sînt foarte răspîndite în terenurile jurasice și cretacice (🖼 437) [fr.].
5. [DLRLC] BELEMNIT, belemniți, s. m. Gen de moluscă fosilă din clasa cefalopodelor, care posedă un os intern de susținere.
6. [DLRM] BELEMNIT, belemniți, s. m. Gen de moluscă fosilă din clasa cefalopodelor, care are un os intern de susținere. – Fr. bélemnite (<gr.).
7. [DN] BELEMNIT s.m. Gen de moluscă cefalopodă fosilă, cu cochilie dreaptă conică, avînd un os intern de susținere. [< fr. bélemnite].
8. [MDN '00] BELEMNIT s. m. moluscă cefalopodă fosilă, cu un os intern de susținere. (< fr. bélemnite)
9. [Șăineanu, ed. VI] belemnit m. scoică fosilă în formă de săgeată sau de cilindru țuguiat, numită de popor piatră de trăsnet.
10. [Scriban] *belemnít m. (vgr. belemnites, peatră în formă de săgeată). Min. Un fel de melc fosil cefalopod.
11. [DOOM 3] belemnit s. m., pl. belemniți
12. [DOOM 2] belemnit s. m., pl. belemniți
13. [DE] BELEMNÍT (< fr. {i}; {s} gr. belemnon „săgeată”) s. m. (PALEONT.) Ordin de cefalopode dibranhiate, exclusiv fosile, cu cochilie calcaroasă, din care s-a păstrat partea inferioară masivă, de formă cilindro-conică (de glonte). Caracteristică pentru Mezozoic; apare în Triasic, dar dezvoltarea maximă o are în Jurasic și Cretacic, la sfîrșitul căruia dispare.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL