1. [MDA2] bazicitate sf [At: MACAROVICI, CH. 108 / E: bazic + -(i)tate] (Chm; d. substanțe) 1 Proprietatea de a se comporta ca o bază. 2 Numărul de atomi de hidrogen ai unei molecule de acid care pot fi înlocuiți.
2. [DEXI] bazicitáte s.f. (chim.) 1 Proprietate a unor substanțe de a se comporta ca o bază. 2 Concentrația în ioni hidroxil a unei soluții. 3 Numărul de atomi de hidrogen ai unei molecule de acid care pot fi înlocuiți cu ioni metalici. • /bazic + -itate.
3. [DN] BAZICITATE s.f. Proprietate pe care o are un corp de a juca rolul de bază (II) într-o combinație; numărul de atomi de hidrogen al unei molecule de acid care pot fi înlocuiți printr-un metal. [cf. fr. basicité].
4. [MDN '00] BAZICITATE s. f. 1. caracterul de bază (8) al unui corp; alcalinitate. 2. numărul de ioni de hidrogen din molecula unui acid care pot fi substituiți printr-un metal. (< fr. basicité)
5. [Scriban] *bazicitáte f. (d. bazic). Chim. Proprietatea pe care o are un corp de a lucra ca bază în combinațiunĭ.
6. [DOOM 3] bazicitate s. f., g.-d. art. bazicității; pl. bazicități
7. [DOOM 2] bazicitate s. f., g.-d. art. bazicității; pl. bazicități
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL