Definiție și ce înseamnă bazare

1. [MDA2] bazare sf vz bazar

2. [DEX '09] BAZA, bazez, vb. I. Refl. și tranz. A (se) sprijini, a (se) întemeia pe ceva. ♦ Refl. A avea încredere în sprijinul cuiva, a se lăsa în nădejdea cuiva; a se bizui. – Din fr. baser.

3. [DEX '09] BAZAR, bazaruri, s. n. Loc în aer liber sau magazin în care se vând tot felul de obiecte, mai ales mărunțișuri. – Din fr. bazar.

4. [MDA2] baza [At: LM / Pzi: ~zez / E: fr baser] 1-2 vtr A (se) sprijini pe ceva Si: a (se) întemeia, a (se) rezema. 3 vr A se bizui.

5. [MDA2] bazar sn [At: SADOVEANU, D. P. 144 / V: (rar) ~e / Pl: ~uri / E: fr bazar] 1 Loc în aer liber unde se vând diverse obiecte și mărunțișuri. 2 Magazin unde se vând diverse obiecte.

6. [MDA2] băzară sf vz bezer

7. [MDA2] băzăr sn vz bezer

8. [MDA2] bâzară sf vz bezer

9. [MDA2] bezăr sn vz bezer

10. [MDA2] bezer sms [At: PAȘCA, GL. / V: băzăr, băzară, bâzară, băzană, bâzană sf (Pl: ~zări, ~zăni) biz~, bizerău, ~zăr sn (Pl: ~zăre) / Pl: ~i / E: nct] (Reg) 1 Mezenter. 2 Grăsime de pe mațe. 3 (La vițel sau miel) Porțiune din intestinul gros. 4 (Fig; la oameni grași) Bărbie. 5 (Fig; îf ~zăr) Mâneca de la cămașă de la cot în sus. 6 (Fig; îf băzană, bâzană) Încrețitură la gulerul iilor femeiești. 7 (Îf băzană) Ie.

11. [MDA2] bizărău sms vz bezer

12. [MDA2] bizer sms vz bezer

13. [MDA2] pazar[1] sn vz bazar

14. [DEXI] bazá vb. I. refl. 1 A se sprijini, a se întemeia pe ceva. Argumentele se bazau pe cercetările din ultimii ani. ◇ (tr.; constr. cu pron. în dat.) Își baza demonstrația pe fapte concrete. 2 A avea încredere în sprijinul moral sau material al cuiva, a avea nădejde în cineva; a se bizui (pe cineva sau pe ceva). În afaceri s-a bazat numai pe persoanele bine cunoscute. • prez.ind. -ez. /<fr. baser.

15. [DEXI] bazar s.n. Complex comercial de tip oriental, format dintr-un șir de prăvălii și tarabe, unde se vînd obiecte diverse. ◆ Ext. Piață; tîrg. • pl. -uri, -e. și pazár s.n. /<fr. bazar, ngr. βαζαρ, germ. Basar, cuv. persan.

16. [DEXI] băzară s.f. v. bezer.

17. [DEXI] bezer s.m. (reg.) 1 Mezenter. ♦ Ext. Grăsimea de pe intestine. 2 Fig. Bărbia oamenilor grași. 3 Analog, încrețitură la gulerul cămășilor bărbătești. • pl. -i. și băzară, bîzară s.f. /etimol. nec.

18. [DEXI] bîzară s.f. v. bezer.

19. [CADE] *BAZA (bazez) vb. tr. și refl. A (se) întemeia, a pune temeiu, a (se) bizui, a (se) sprijini [fr. baser].

20. [CADE] *BAZAR (pl. -aruri, -are) sn. ⚚ 1 Piață publică, tîrg (în Orient) (🖼 428): a treia uliță acoperită cu scînduri ca ~ele din Stambul (FIL.) ¶ 2 Prăvălie în care se vînd tot felul de lucruri, mai ales mărunțișuri (🖼 429) [fr.< pers.].

21. [CADE] BĂZĂRĂU 👉 BEZĂRĂU.

22. [CADE] BEZĂRĂU, BEZEREU, BĂZĂRĂU, BEZER, BEZĂR sm. 1 🫀 Membrana grasă și creață care înconjură intestinul, mezenter ¶ 2 🍽 Mațele crețe de la viței sau miei, care se gătesc ¶ 3 pr. anal. 👕 Încrețitură la gulerul cămășilor femeiești: cămeșa e încrețită la gît cu băzărău (VOR.).

23. [CADE] BEZER, BEZEREU 👉 BEZĂRĂU.

24. [CADE] BIZĂRĂU = BEZĂRĂU.

25. [DEX '98] BAZAR, bazaruri, s. n. Loc în aer liber sau magazin în care se vând tot felul de obiecte mai ales mărunțișuri. – Din fr. bazar.

26. [DLRLC] BAZA, bazez, vb. I. Refl. 1. A se sprijini, a se întemeia pe ceva. Se bazează pe memorie. ▭ Sindicatele se bazează pe principiul luptei de clasă, unității, democrației muncitorești și al solidarității internaționale. IST. R.P.R. 678. Argumentele... se bazează pe lucruri disparate; paseri, vînt și lună. SADOVEANU, Z. C. 20. ◊ Tranz. Și-a bazat argumentarea pe date concrete. 2. A avea încredere în sprijinul (moral sau material) al cuiva, a se lăsa în nădejdea cuiva.

27. [DLRLC] BAZAR, bazaruri, s. n. Loc (de obicei acoperit: galerie, hală sau prăvălie) în care se vînd tot felul de obiecte, mai ales mărunțișuri; p. ext. tîrg, piață. Mai avem de făcut un drum pînă în bazar, pentru niște cumpărături. SADOVEANU, D. P. 144. Bazarul e plin de mărfuri variate și are cu ce să îndestuleze curiozitatea vizitatorilor. ALECSANDRI, O. P. 367. ◊ Fig. În acest bazar curios de lume de tot felul, de îmbrăcăminte de oraș alături cu îmbrăcămintea de țară, de fesuri roșii, de tichii și șalvari bulgărești – uniformele dominau. D. ZAMFIRESCU, R. 78. ♦ Prezentare anume organizată a unor obiecte în cadrul unui magazin (sau în afara acestui cadru) cu scopul de a atrage (mai ales cu prilejul unui eveniment) vizitatori și cumpărători. Bazarul cărții. – Pl. și: (rar) bazare (IOSIF, P. 26).

28. [DLRM] BAZA, bazez, vb. I. Refl. A se sprijini, a se întemeia pe ceva; a avea încredere în sprijinul cuiva, a se lăsa în nădejdea cuiva. – Fr. baser.

29. [DLRM] BAZAR, bazaruri, s. n. Loc în care se vînd tot felul de obiecte, mai ales mărunțișuri; p. ext. tîrg, piață. – Fr. bazar.

30. [DN] BAZA vb. I. refl., tr. A (se) întemeia, a (se) sprijini (pe ceva). ♦ refl. A avea încredere în sprijinul cuiva. [< fr. baser].

31. [DN] BAZAR s.n. Loc (acoperit) unde se vînd obiecte de tot felul; (p. ext.) tîrg, piață. [Pl. -ruri, -re. / < fr. bazar, cf. pers. bazar – piață].

32. [MDN '00] BAZA vb. I. refl., tr. a (se) întemeia, a (se) sprijini (pe ceva). II. refl. a avea încredere (în). (< fr. baser)

33. [MDN '00] BAZAR s. n. 1. complex comercial de tip oriental, dintr-un șir de prăvălii sau tarabe, unde se vând obiecte de tot felul; (p. ext.) târg, piață. 2. magazin de obiecte diverse. (< fr. bazar)

34. [Șăineanu, ed. VI] bazà v. a pune temeiu pe, a se întemeia, a se sprijini.

35. [Șăineanu, ed. VI] bazar n. 1. târg public în Orient; 2. loc acoperit unde se vinde tot felul de mărfuri. V. pazar.

36. [Șăineanu, ed. VI] bezerei m. pl. încrețitură din corpul animalelor. [Tr. bezer; cf. gr. MESÁRAION, mesenter].

37. [Scriban] *bazár n., pl. urĭ și e (fr. bazar, d. ar. bazar, care vine d. pers. bazar. V. pazar). Loc acoperit în care se vînd tot felu de obĭecte micĭ și unelte în Orient. În Eŭropa, mare centru de mărfurĭ.

38. [Scriban] *bazéz v. tr. (fr. baser, d. base, bază). Fac să se sprijine: pe ce-țĭ bazezĭ pretențiunile? V. refl.: mă bazez pe vorba ta.

39. [DOOM 3] baza1 (a ~) (a întemeia) vb., ind. prez. 1 sg. bazez, 3 bazează; conj. prez. 1 sg. să bazez, 3 să bazeze

40. [DOOM 3] +baza2 (a se ~) (a se bizui) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă bazez, 3 se bazează; conj. prez. 1 sg. să mă bazez, 3 să se bazeze; imper. 2 sg. afirm. bazează-te; ger. bazându-mă

41. [DOOM 3] bazar s. n., pl. bazaruri

42. [DOOM 2] baza (a ~) vb., ind. prez. 3 bazează

43. [DOOM 2] bazar s. n., pl. bazaruri

44. [MDO] bazar, pl. bazaruri

45. [IVO-III] bazar, -re.

46. [DER] bazar (-re), s. n. – Var. înv. pazar (cu der. săi). Mr. păzare „tîrg, piață”, megl. pazari „tîrguială, tocmire”. Fr. bazar, din per. bazar. A intrat de asemenea din tc. pazar direct; cf. ngr. παζάρι, alb., sb., rus. bazar, bg. pazarĭ. – Der., împrumutați direct din tc., sînt înv.; bazarghidean, s. m. „servitor însărcinat cu cumpărăturile” (< tc. pazargiden); bazarlîc, s. n. (cumpărătură), din tc. pazarlik (Roesler 588; Șeineanu, III, 16; Ronzevalle 44).

47. [DER] bezer s. m. – Intestine, prapur. – Var. bezereu, bezărău,bizer; beiser, s. m. (arg.) carte de joc de două puncte; băzărău, s. n. (guler de cămașă sau bluză, încrețit). Gr. μεσαραιον, probabil prin intermediul vreunei forme sl.; cf. pol. bryže „tiv încrețit”, rut. brižja „intestine” (DAR; Scriban), rus. bryži „fragă”, brižeika „intestine”. Pentru asocierea sensurilor de „intestine” și „guler încrețit”, cf. și fr. fraise.

48. [Argou] bazar, bazaruri s. n. ascunzătoare de obiecte furate.

49. [DAR] bezer s.n. (înv.) 1. membrană groasă de la intestine; mezenter; grăsimea de pe intestine; – untură de porc. 2. (fig.) bărbia celui gras.

50. [DRAM 2021] bezer, bezeri, s.m. (reg.) Volanele de la mânecile cămeșilor femeiești; fodre. ■ Pe Valea Vișeului, a Izei și în depresiunea Șugatagului se folosesc bezeri la mâneci, la umeri și în jurul decolteului de la gât (= cămașă cu bezeri); aceste cămeși sunt purtate doar de tânăra generație, spre deosebire de cămeșile bătrânești, mult mai simple (v. Bănățeanu, 1965: 118). – Cf. pol. bryže „tiv încrețit”, ucr. brižja „intestine” (DA, Scriban, după DER).

51. [DRAM 2015] bezer, bezări, s.m. – (reg.) Volanele de la mânecile cămeșilor femeiești; fodre. Pe Valea Vișeului, a Izei și în depresiunea Șugatagului se folosesc bezeri la mâneci, la umeri și în jurul decolteului de la gât (= cămașă cu bezeri); aceste cămeși sunt purtate doar de tânăra generație, spre deosebire de cămeșile bătrânești, mult mai simple (v. Bănățeanu, 1965: 118). – Et. nec. (MDA); cf. pol. bryže „tiv încrețit”, ucr. brižja „intestine” (DA, Scriban, cf. DER).

52. [DRAM] bezer, bezări, s.n. – Volanele de la mânecile cămeșilor femeiești; fodre. Pe Valea Vișeului, a Izei și în depresiunea Șugatagului se folosesc bezeri la mâneci, la umeri și în jurul decolteului de la gât (=cămașă cu bezeri); aceste cămeși sunt purtate doar de tânăra generație, spre deosebire de cămeșile bătrânești, mult mai simple (v. Bănățeau 1965: 118). – Cf. pol. bryže „tiv încrețit”, ucr. brižja „intestine” (DA, Scriban cf. DER).

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] TRADUCĂTOR, -OARE, traducători, -oare, s. m. și f. Persoană care traduce (un […]
1. [DEX '09] TRADUCȚIE, traducții, s. f. (Înv.) Traducere. – Din fr. traduction, lat. traductio. […]
1. [DEX '09] TRADUCȚIE, traducții, s. f. (Înv.) Traducere. – Din fr. traduction, lat. traductio. […]
1. [DEX '09] GRĂUNTE, grăunți, s. m. 1. Sămânța unor plante, mai ales a cerealelor; […]
[DE] TRADUTTORE, TRADITORE (it.) traducător, trădător – Joc de cuvinte având sensul că transpunerea dintr-o […]
1. [dexonline] TRAFALET, trafaleți s. m. (nerecomandat pl. și trafalete / trafaleturi, s. n.) Unealtă […]
1. [MDA2] traficare sf [At: CANELLA, V. 285 / Pl: ~cări / E: trafica] (Rar) […]
1. [DEX '09] TRAFORAJ, traforaje, s. n. 1. Procedeu de ornamentare, constând în decuparea unei […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro