1. [DEX '09] BAPTISTERIU, baptisterii, s. n. Capelă pe lângă o biserică catolică pentru oficierea botezurilor; bazin folosit la botezul prin scufundare. – Din lat. baptisterium.
2. [MDA2] baptisteriu sn [At: ȘINCAI, HR. III, 116/19 / Pl: ~ii / E: lat baptisterium] 1 Vas în care se botează copiii în cultul catolic Si: cristelniță. 2 Mic edificiu construit lângă o biserică de rit catolic, pentru oficierea botezului. 3-4 (Capelă sau) spațiu în interiorul unei biserici catolice în care se află baptisteriul (1).
3. [DEXI] baptistériu s.n. I (bis.) 1 Edificiu special construit lîngă o biserică catolică, destinat oficierii botezului. 2 Spațiu, capelă în interiorul unei biserici catolice unde se oficiază botezul. 3 (în trecut, la catolici) Vas din piatră, marmură etc., amplasat în biserică, în care se botezau copiii. II (ist.) Bazin de înot în termele antice. • pl. -ii. și baptistér s.n. /<lat. baptisterium; cf. și fr. baptistère, it. battistero.
4. [CADE] *BAPTISTERIU (pl. -erii) sn. ⛪ 1 Clădire situată lîngă o catedrală și în care se făcea botezul ¶ 2 Capelă unde se botează, situată la stînga intrării în bisericile parohiale catolice (🖼 353) [lat.].
5. [DEX '98] BAPTISTERIU, baptisterii, s. n. Mic edificiu construit lăngă o biserică catolică pentru oficierea botezurilor. ♦ Spațiu, capelă în interiorul unei biserici catolice, destinate oficierii botezului. – Din lat. baptisterium.
6. [DN] BAPTISTERIU s.n. 1. Bazin de înot în termele antice. 2 Capelă sau biserică în care se fac botezuri; bazin folosit la botezul prin scufundare. [Pron. -riu. / < lat. baptisterium, cf. fr. baptistère, it. battistero].
7. [MDN '00] BAPTISTERIU s. n. 1. bazin de înot în termele antice. 2. capelă pentru botez în bisericile catolice; bazin la botezul prin scufundare. (< lat. baptisterium, fr. baptistère)
8. [Scriban] *baptistériŭ n. (vgr. baptistérion). La catolicĭ, mic edificiŭ lîngă biserică în care se botează. La ortodocșĭ, cristelniță.
9. [DEXI] baptistér s.n. v. baptisteriu.
10. [Șăineanu, ed. VI] baptister n. edificiu unde se făcea botezul: maiestosul baptister al catedralei.
11. [DOOM 3] baptisteriu [riu pron. rĭu] s. n., art. baptisteriul; pl. baptisterii, art. baptisteriile (desp. -ri-i-)
12. [DOOM 2] baptisteriu [riu pron. rĭu] s. n., art. baptisteriul; pl. baptisterii, art. baptisteriile (-ri-i-)
13. [IVO-III] baptisteriu, -rii.
14. [D.Religios] baptisteriu, baptisterii s. n. (Mai ales în Bis. romano-catolică) Vas în care se botează copiii la biserică; cristelniță, colimvitră; p. ext. capela în care se află cristelnița, alcătuind adesea o clădire mică alipită de biserică. – Din lat. baptisterium.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL